Sistemul strategic de la Deveselu, o problema spinoasa in relatiile Rusia-NATO

Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a salutat, in timpul unei recente convorbiri telefonice cu presedintele roman Traian Basescu, începerea lucrărilor la situl pentru amplasarea sistemului antirachetă de la Baza din Deveselu, o componentă a securității și a structurii de apărare a NATO, relateaza serviciul de presa al Administratiei Prezidentiale de la Bucuresti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, vicepreşedintele SUA și-a exprimat recunoștința față de președintele României pentru modul în care țara noastră se implică în proiectele politice și militare care privesc securitatea internațională, precum și pentru participarea trupelor românești în misiunile militare din Afganistan.
Reamintim ca preşedintele roman Traian Băsescu a participat la Reuniunea Consiliului European, la Bruxelles, convorbirea dintre cei doi oficiali avand loc la scurt timp după ce premierul roman Victor Ponta a fost primit la Casa Albă de către Joe Biden.

Start pentru Deveselu

La randul sau, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat, joi, la Sibiu, că lucrările la baza de la Deveselu (Olt) vor începe de luni, statul român având misiunea de a realiza lucrări de amenajare, iar americanii de dotare a bazei, care trebuie să fie operaţională din 2015. „Vă anunţ în premieră că, luni, la Deveselu, împreună cu partea americană, cu partenerii din Statele Unite, de la Pentagon, de la Ministerul Apărării, vom inaugura la Deveselu lucrările la acea locaţie, la ceea ce dumneavoastră cunoaşteţi ca scut anti-rachetă, dar, de fapt, este vorba despre interceptări de rachete balistice, lucrare care trebuie să se realizeze în perioada următoare. Acest scut anti-rachetă trebuie să fie funcţional în 2015. Este prima facilitate de acest gen care se realizează în estul Europei, având în vedere că România este stat de graniţă al NATO şi al Uniunii Europene. Chiar domnul Hagel (Chuck Hagel, secretarul american al Apărării – n.r. ) aprecia că, deşi nu s-a ajuns la o înţelegere cu partenerul rus, vor începe lucrările”, a declarat Mircea Duşă, într-o conferinţă de presă la Sibiu, citat de mass-media regionala.

Parteneriat romano-american

Conform sursei citate, o parte dintre lucrări trebuie realizate de statul român, iar o altă parte, respectiv cele care ţin de dotarea bazei, revin în sarcina partenerului american. „În acest parteneriat o parte de lucrări se realizează de către partea română, prin MApN, iar cele privind interceptările, de către partea americană. Noi am început încă din vară lucrările de amenajare la Deveselu şi le-am şi finalizat, mai sunt câteva lucrări cu termen anul viitor. Toate operaţiunile de pregătire şi operaţionalizare a bazei se fac şi sunt în grafic”, a mai precizat Mircea Duşa.
Potrivit acestuia, statul român a alocat 8 milioane de lei în 2013 pentru amenajarea bazei de la Deveselu, urmând a aloca bani şi în 2014 şi 2015 pentru această facilitate militară, chiar dacă suma pentru următorii doi ani nu a fost încă stabilită. Dusa a mai declarat ca, în 2014 statul român trebuie să realizeze sistemul de supraveghere a bazei, iluminatul şi construirea pavilioanelor în care vor fi cazaţi militarii români.
„Prin Ministerul Dezvoltării sunt bani alocaţi administraţiei din Deveselu pentru amenajarea drumului de acces din drumul naţional către această locaţie, realizarea staţiei de epurare, a canalizării şi a aducţiunii de apă. Sigur că de aceste facilităţi va beneficia şi comunitatea de la Deveselu, dar vor deservi şi facilitatea militară de la Deveselu. Acum elaborăm bugetul şi vom vedea (câţi bani se vor aloca în 2014 – n.r), dar vom asigura banii astfel încât facilitatea de la Deveselu să fie operaţională şi lucrările pe care le mai are partea română de realizat să se realizeze conform graficului”, a mai spus Mircea Duşa.

NATO și Rusia, eşec în discuțiile privind apărarea antirachetă

Țările membre NATO și Rusia nu au reușit să-și rezolve profundele divergențe în legătură cu dosarul sensibil al apărării antirachetă, în cursul recentei lor de la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Nu am reușit să găsim împreună o soluție la acest dosar, iar îngrijorările ruse rămân, însă vom continua să discutăm”, a declarat ministrul rus al apărării rus, Serghei Șoigu, la sfârșitul primului Consiliu NATO-Rusia la nivel ministerial din 2011.
Cele două părți trebuie „să continue să discute sincer și direct pentru a depăși divergențele”, a afirmat la rândul său secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. „Nu este un secret că nu am găsit încă modalitatea de a colabora în ceea ce privește apărarea antirachetă”, a afirmat oficialul.

Ingrijorare rusa

Acest program, bazat pe tehnologie americană, este de mai mulți ani principalul motiv de discordie între NATO și Rusia. NATO afirmă despre acest program că are drept scop protejarea membrilor europeni ai Alianței în fața unei eventuale amenințări balistice iraniene, însă Rusia îl consideră o amenințare pentru securitatea sa.
„Înainte de a analiza proiecte comune, am dori să obținem garanții juridice că acest program nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a reiterat Serghei Șoigu. În pofida neînțelegerilor privind acest dosar, NATO și Rusia „colaborează acum mai mult decât oricând înainte”, a dat asigurări Rasmussen. „Lupta împotriva terorismului se află în centrul acestei cooperări”, a afirmat el, referindu-se la exercițiile comune desfășurate în ultimele luni.

NATO: Construcția AEGIS începe până la sfârșitul lunii

Construcția în România a sistemului de apărare antirachetă AEGIS, în conformitate cu proiectul scutului antirachetă în Europa, va începe până la sfârșitul lunii octombrie, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la Bruxelles, după reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, relateaza mass-media rusa. Într-o declarație de presă făcută pentru ziariștii ruși înainte de începerea reuniunii, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a afirmat, de asemenea, că scutul antirachetă din Europa va proteja până în 2018 întreaga populație a țărilor membre ale NATO.
„Considerăm amenințarea unui atac cu rachetă ca fiind reală, de aceea avem nevoie de un sistem corespunzător de apărare. Până în anul 2018, acest sistem de apărare antirachetă va proteja întreaga populație a Europei și a țărilor membre ale NATO”, a afirmat Rasmussen, într-o declarație de presă făcută pentru ziariștii ruși, înaintea reuniunii miniștrilor apărării din statele membre ale blocului nord-atlantic și a Consiliului Rusia-NATO, relatează RIA Novosti.

Oferta occidentala

Anders Fogh Rasmussen a mai insistat că scutul antirachetă are un caracter strict defensiv și a propus Rusiei, țară care consideră că acest sistem este îndreptat împotriva sa, să participe la acest proiect. „Nu pretindem că Rusia ne crede pur și simplu pe cuvânt. În acest context, propunem să fie puse la punct două centre de apărare antiaeriană — unul rus și unul al NATO—, care să poată face schimb de informații, să pregătească exerciții comune, să analizeze amenințările externe”, a subliniat secretarul general al NATO.
În opinia sa, cea mai bună modalitate de a convinge Rusia de obiectivele reale ale scutului antirachetă european este de a face ca această țară să participe la proiect. „Noi suntem deschiși pentru continuarea dialogului și pentru a răspunde la toate întrebările pe care Rusia ar putea să ni le pună”, a adăugat Rasmussen, potrivit aceleiași surse.

Turcia continua razboiul declaratiilor cu NATO

NATO a cerut Turciei sa nu uite de apartenenta ei la Alianta Nord-Atlantica in cadrul achizitiei unui sistem anti-racheta de productie chineza. La randul sau, premierul turc a subliniat ca „nimeni nu are dreptul sa intervina in deciziile independente” ale tarii sale. Recep Tayyip Erdogan, a revenit miercuri asupra subiectului, confirmand ca Ankara a ales o companie chineza din domeniul apararii care sa echipeze Turcia cu rachete cu raza medie de actiune. O decizie care a derajat atat Statele Unite, cat si NATO.
Poate pentru a calma spiritele si a preveni o deteriorare nedorita a relatiilor cu Occidentul, Erdogan a afirmat ca decizia finala va fi anunta in zilele urmatoare. „Dar deocamdata, China a oferit cele mai bune conditii”, a adaugat seful guvernului de la Ankara, amintind ca societatea China Precision Machinery Import-Export Corporation (CPMIEC), aflata sub embargo si care este pasibila de sanctiuni pentru ca a livrat armament Iranului si Siriei, s-a angajat la o productie comuna cu Turcia. O conditie sine qua non pentru tara sa.

NATO suparat

In acest context, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, si-a exprimat speranta ca Turcia va respecta punctul de vedere al Aliantei in cazul semnarii unui acord cu China privind achizitia de rachete. „Din punctul de vedere al NATO, esential este ca sistemele pe care un stat membru doreste sa le cumpere sa poata functiona in concordanta cu sistemele similare prezente in alte tari ale Aliantei”, a explicat Rasmussen la o conferinta de presa.
„Tarile membre au intotdeauna in inventarul lor material si arme rusesti”, a venit replica premierului Erdogan. Nimeni, a continuat el, „nu are dreptul sa intervina in deciziile independente” ale Turciei. „Pozitia noastra este foarte clara. Alegerea pe care o tara o face in privinta echipamentului militar pe care vrea sa-l cumpere releva suveranitatea ei nationala”, a raspuns secretarul general al NATO.
Reamintim ca Turcia este membru NATO si un aliat regional cheie al Statelor Unite, desfasurand la frontiera sa cu Siria sisteme de racheta americane Patriot pentru a descuraja orice eventual atac provenit din aceasta tara. Luna trecuta, Ankara a anuntat deschiderea de negocieri cu societatea CPMIEC, care produce rachete Hongqui (sau HQ-9 SAM).

Expert rus: Sistemul antirachetă de la Deveselu, un mare pericol pentru Rusia

Directorul Institutului rus de Planificare Strategică şi Prognoze, Aleksandr Gusev, a declarat pentru postul de radio Vocea Rusiei că încă o bază NATO în România ar putea deveni o ameninţare pentru baza militară navală pe care ruşii o deţin la Sevastopol, în Ucraina.  „România este o alegere logică pentru Statele Unite din punct de vedere logistic” a spus expertul. Acesta este motivul pentru care de mai mulţi ani acolo există două baze NATO, iar acum va fi şi a treia, la Constanţa. „Acolo este un aeroport destul de serios, de aceea alegerea americanilor este logică“, a subliniat Gusev. Cu toate acestea, retragerea SUA din Kîrgîzstan ridică multe întrebări. Baza „Manas“ a fost de importanţă strategică pentru Washington. Potrivit lui Gusev, armata americană ar putea cu uşurinţă să mai rămînă cîţiva ani în Kîrgîzstan. „60 milioane de dolari plătite anual, pentru SUA nu erau o sumă mare, a explicat expertul. „Sunt convins că aceasta este o acţiune politică bine gândită a armatei SUA. Sistemul de apărare antirachetă al SUA va fi implementat în România în 2015, pe locul fostei baze sovietice din Deveselu. Acesta este un mare pericol pentru Rusia, pentru Flota Mării Negre. Între ea şi baza noastră de la Sevastopol sunt doar 1500 km”. Preocuparea este că în regiune apar prea multe baze militare, dar este prematur să vorbim despre un conflict. „Rusia nu va permite americanilor să transforme Marea Neagră într-o zonă de escaladare a tensiunii. Avem acolo suficiente forţe pentru a contracara SUA“,a spus Gusev.