Cotidianul New York Times, amenintat de justitia americana

New York Times ar putea fi anchetat pentru incalcarea legii spionajului in cazul WikiLeaks, relateaza mass-media de peste ocean, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Senatorul independent Joe Lieberman vrea ca Departamentul american de Justitie sa investigheze daca New York Times a incalcat Legea privind spionajul, dupa ce a luat hotararea sa publice telegrame diplomatice dezvaluite de WikiLeaks, relateaza CBS. In contextul in care pagubele produse de aceste dezvaluiri se extind, la Washington creste presiunea sa se faca ceva in aceasta privinta, afirma postul de televiziune.
Tinand cont ca WikiLeaks a cooperat indeaproape cu publicatii majore asupra datei si modalitatii publicarii telegramelor, Lieberman a cerut o investigatie independenta care sa stabileasca daca publicatia New York Times trebuie acuzata de incalcarea legii privind activitatile de spionaj. „Eu cred ca WikiLeaks a incalcat Espionage Act. New York Times a comis cel putin un act de cetatean rau”, a declarat el, intr-un interviu pentru postul Fox News. Asupra faptului „daca a comis vreo infractiune, eu cred ca este necesara o investigatie atenta din partea Departamentului de Justitie”, a subliniat el. „De ce urmaresti (in justitie) infractiuni? Pentru ca daca nu (o faci), altii vor face acelasi lucru curand. Iar mie mi-e teama ca este ceea ce se va intampla aici”, a continuat senatorul.

Argumente juridice

Intr-un material publicat pe site-ul The Daily Beast, criticul mass-media Howard Kurtz subliniaza ca hotararea WikiLeaks si New York Times de a publica telegramele se deosebeste cu greu de alte hotarari nepedepsite ale presei de a publica materiale guvernamentale sensibile. Potrivitit Mediafax, el a citat, intre altele, cazurile lui Bob Woodward, care a obtinut evaluarea secreta a lui Stanley McChrystal asupra razboiului din Afganistan, si cazul New York Times, dezvaluind programul de supraveghere interna al fostului presedinte George W. Bush, in 2004.
Politicienii si oficialii guvernamentali par sa actioneze diferit fata de acest argument, comenteaza CBS, afirmand ca Assange si sustinatorii sai sunt mai degraba anarhisti sau teroristi si nu jurnalisti care-si exercita drepturile acoperite de Primul Amendament. Senatorul democrat Diane Feinstein, din California, a scris, intr-un material publicat in Wall Street Journal, ca Assange nu poate invoca Primul Amendament pentru ca nu este jurnalist. „Este un agitator care intentioneaza sa afecteze Guvernul, cu ale carui politici nu este de acord, indiferent cine este ranit”, afirma ea.

Acces restrans

Casa Alba a ordonat recent organismelor guvernamentale americane sa ia masuri pentru ca angajatii care nu dispun de o autorizatie sa nu poata avea acces la WikiLeaks de la calculatoarele profesionale. „Recenta publicare de documente ale administratiei americane de catre WikiLeaks a generat pagube pentru securitatea noastra nationala”, scrie Biroul de buget al Casei Albe (OMB) intr-un mesaj adresat tuturor agentiilor federale. OMB aminteste ca „fiecare angajat si fiecare subcontractor are obligatia de a proteja informatiile confidentiale” si insista asupra faptului ca aceste scurgeri nu inseamna ca informatiile nu mai sunt clasificate.
Biblioteca Congresului a fost una dintre primele institutii care au blocat accesul angajatilor la WikiLeaks, care au reactionat pe Twitter afirmand ca aceasta inseamna „sfarsitul” primului amendament al Constitutiei americane ce protejeaza libera exprimare. Intr-un mesaj postat pe blogul bibliotecii Congresului, directorului de comunicare al acesteia, Matt Raymond, a confirmat ca accesul la WikiLeaks este blocat si a respins acuzatiile de cenzura. „Biblioteca a decis sa blocheze WikiLeaks deoarece legea in vigoare obliga agentiile federale sa protejeze informatiile clasificate”, scrie el.

Inchizitie universitara

Universitatea Columbia si-a avertizat studentii ca isi risca perspectiva ocuparii unui loc de munca in viitor daca vor descarca orice material publicat de WikiLeaks, scrie presa britanica. Biroul responsabil de carierele studentilor din cadrul Universitatii Columbia si-a atras numeroase critici in urma acestei avertizari. Analistii au atrs atentia asupra faptului ca persoane considerate a fi stalpii liberali ai lumii academice americane ar fi complice la restrictiile privind accesul la documentele publicate de WikiLeaks.
Decizia Universitatii completeaza seria de interdictii impuse de guvernul american asupra angajatilor sai, aproximativ doua milioane si jumatate de persoane, care utilizeaza la locul de munca computere sau alte mijloace de comunicare.

Armata SUA “recomanda”

Armata americana a postat pe reteaua de Internet folosita de militarii americani din Irak o avertizare pentru ca documentele publicate de WikiLeaks sa nu fie consultate, in scopul de a-i tine pe militari departe de aceste dezvaluiri, a anuntat recent purtatorul de cuvant al acesteia. Aceasta avertizare apare automat incepand de vineri pe reteaua armatei, NIPRNet, cand utilizatorul incearca sa acceseze unele site-uri de informatii. Ea ii sfatuieste pe militari sa nu citeasca, sa nu descarce si sa nu trimita continutul documentelor WikiLeaks, sugerand ca acest lucru ar putea fi ilegal. „Conform normelor Ministerului Apararii (…) tot personalul trebuie sa evite consultarea pe NIPR a articolelor publicate de WikiLeaks”, precizeaza mesajul. Dar armata nu a blocat Internetul, a afirmat un purtator de cuvant. Lane a precizat ca nu este vorba decat despre o avertizare, care nu impiedica militarii sa acceseze site-urile de informatii. Ea nu ofera precizari cu privire la numele site-urilor vizate de acest avertisment.

Pentagonul, afectat de dezvaluiri

Colonelul Dave Lapan, purtatorul de cuvant al Pentagonului, a declarat ca documentele dezvaluite de WikiLeaks le ofera informatii sensibile inamicilor Statelor Unite. „Am aflat, prin mijloacele pe care le avem, ca adversarii nostri incearca sa puna mana pe aceste informatii”, a precizat Lapan. „Stim ca adversarii nostri folosesc aceste informatii, dar este greu de spus in ce mod vor schimba tacticile”, subliniaza purtatorul de cuvant al Pentagonului. Lapan a precizat ca dezvaluirile WikiLeaks au avut deja un impact negativ asupra relatiilor cu state aliate. „Exista o atitudine reticenta din cauza dezvaluirilor. Avem indicii ca sunt anumite schimbari in modul in care persoane si guverne coopereaza cu noi si schimba informatii”, explica Lapan.

Remaniere vasta in diplomatia de la Washington

„Administratia Obama a programat o remaniere majora a personalului sau diplomatic, militar si de informatii in ambasadele americane din lumea intreaga, considerand ca WikiLeaks a facut activitatea sa imposibila, chiar periculoasa”, scrie site-ul The Daily Beast, specializat in politica americana. Intrebat in legatura cu o eventuala mutare a diplomatilor, o purtatoare de cuvant a Departamentului de Stat, Leslie Phillips, a declarat: „am spus deja ca vom face acest lucru daca va fi necesar”. Potrivit The Daily Beast, care citeaza oficiali anonimi din cadrul administratiei, vor pleca in principal functionari identificati nominal in cele 250.000 de note diplomatice pe care WikiLeaks a inceput sa le publice saptamana trecuta. Printre acestea din urma, un candidat evident la plecare pare sa fie ambasadorul american in Libia, Gene Cretz, care, intr-o nota adresata in 2009 Washingtonului, afirma ca Muammar Kadhafi nu se deplaseaza niciodata fara o „blonda voluptoasa” de origine ucraineana. „Vom muta unele dintre cele mai bune elemente ale noastre pentru ca au indraznit sa spuna adevarul despre tara in care lucreaza”, a remarcat un oficial de rang inalt responsabil de securitatea nationala si citat de The Daily Beast. Potrivit site-ului, Washingtonul va incerca sa mute oficialii respectivi pentru a evita ca acestia sa fie declarati persona non grata in tara in care se afla.