Statul Israel intensifica „razboiul declaratiilor” cu Iranul

, , , , , , , , ,
 
Aviatia israeliana, pregatita sa distruga ambitiile nucleare militare ale Teheranului

Aviatia israeliana, pregatita sa distruga ambitiile nucleare militare ale Teheranului

Adjunctul ministrului israelian al Apărării, Danny Danon, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene, suspectând că regimul islamist de la Teheran ar putea produce în circa o lună uraniu înalt îmbogăţit la nivelul necesar fabricării unei bombe atomice, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Oficialul israelian afirmă că Iranul lucrează la dezvoltarea unor centrifuge noi şi avansate ceea ce va permite regimului de la Teheran să obţină foarte rapid uraniu îmbogăţit. În sprijinul spuselor sale, Danon citează un studiu făcut public joi de Institutul american pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională, în care se susţine că Iranul, dacă şi-ar folosi toate centrifugele şi rezervele de uraniu slab şi mediu îmbogăţit ar putea obţine uraniu înalt îmbogăţit într-un interval de 1 – 1,6 luni.

Raport strategic

Raportul a fost publicat în timp ce Casa Albă încearcă să îi convingă pe membrii Congresului să oprească pentru moment programul de înăsprire a sancţiunilor faţă de Iran având ca scop forţarea regimul de la Teheran de a permite accesul inspectorilor ONU la instalaţiile nucleare, pentru a da o şansă negocierilor amiabile, ce se vor finaliza luna viitoare.
În discuţiile pe tema dosarului nuclear iranian, preşedintele Obama a afirmat că Iranul ar avea nevoie de mai mult de un an pentru a obţine suficient uraniu îmbogăţit încât să fie în măsură să producă bomba atomică.
La randul sau, preşedintele iranian Hassan Rohani a declarat că ţara sa nu este interesată să producă arme nucleare, dar producţia de combustibil nuclear este un drept al Iranului. Deşi neagă că ţara sa ar dezvolta bomba nuclerară, regimul de la Teheran a blocat accesul inspectorilor internaţionali la anumite facilităţi nucleare suspecte, ceea ce face imposibil să se afle dacă acestea sunt sau nu în conformitate cu Tratatul de neproliferare nucleară pe care Iranul l-a semnat.

Avertisment israelian

În acest context, Danny Danon, adjunctul ministrului israelian al Apărării, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene. „Noi am spus foarte clar de fiecare dată că Israelul nu va sta să privească la modul în care Iranul va dezvolta armament care să aşeze Israelul, întregul Orient Mijlociu şi chiar întreaga lume sub umbrela de teroare iraniană”, a atras atenţia Danny Danon.
Reamintim ca in perioada 15-16 octombrie, la Geneva au avut loc negocieri ale grupului 5+1 cu Iranul (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania), pe tema programului nuclear. După finalizarea primei runde de discuţii, negociatoarea SUA, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran.
Mulţi congresmeni însă, în asentiment cu Israelul, cu Iordania şi Arabia Saudită nu sunt de acord cu relaxarea sancţiunilor, suspectând Iranul că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile.

Miscare americana

„Credem că a venit vremea să facem o pauză, pentru a vedea dacă negocierile pot lua amploare” a declarat anterior Wendy Sherman, reprezentanta Washingtonului la negocierile dintre grupul P5 + 1 (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germani), într-o intervenţie pentru postul de televiziune public american Voice of America. „Începem să ne înţelegem, să ne înţelegem nevoile şi să percepem aspiraţiile popoarelor din ţările noastre”, a mai explicat Sherman, făcând referire la concluziile discuţiilor ce au avut loc recent la Geneva între grupul P5 + 1 şi Iran.
După finalul primei runde de negocieri purtate la Geneva în perioada 15 – 16 octombrie, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran. În context, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki a precizat că executivul lucrează cu aleşii americani în vederea suspendării procesului legislativ în curs, informează Agerpres.
„Congresul are prerogativele sale pe care nu le controlăm, însă avem discuţii foarte serioase cu aleşii din Congres. Lucrăm în parteneriat cu ei . Este nevoie ca această colaborare să continue, pentru a ajunge la o concluzie satisfăcătoare. Şi eu sunt sigură că acest lucru se va întâmpla „, a declarat Wendy Sherman, dând dovadă de optimism în privinţa deschiderii Congresului faţă de relaxarea sancţiunilor impuse regimului de la Teherean.

Sanctiuni economice

Deşi în ziua începerii negocierilor de la Geneva, administraţia Obama anunţa că este pregătită să ridice „rapid” sancţiunile împotriva Iranului, dacă ţara răspunde temerilor comunităţii internaţionale cu privire la programul său nuclear, numeroşi congresmeni atât republicani cât şi democraţi par să se fi pus de acord că presiunea asupra Iranului trebuie întărită, nu scăzută.
În asentiment atât cu Israelul, cât şi cu Iordania şi Arabia Saudită, o serie de congresmeni sunt de părere că sancţiunile nu trebuie suspendate decât după ce Iranul acceptă să oprească imediat producţia de uraniu imbogatit. Abia atunci se va putea vorbi despre ridicarea sancţiunilor economice faţă de regimul de la Teheran, informează mass-media regionala.
Reamintim ca Legislativul american a adoptat în iulie 2013 sancţiuni foarte dure vizând mai ales sectorul auto. Senatul, controlat de democraţi, va propune la rândul său o serie de măsuri, cele două versiuni urmând să fuzioneze într-un final. Nu a fost făcut public un calendar oficial al acestui demers legislativ.
„Am spus că orice acţiune parlamentară trebuie aliniată cu strategia noastră de negociere pe viitor”, a declarat anterior purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki. „‘Înţelegem că este posibil ca Congresul să examineze noi sancţiuni. Noi credem totuşi că este momentul să facă o pauză”.

Rusia „nu are motive să aplaude”

Federatia Rusa consideră că negocierile privind dosarul nuclear iranian încheiate miercuri la Geneva ar fi putut să aibă rezultate mai bune şi nu sunt motive pentru a „aplauda”, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Rezultatele sunt mai bune decât ale rundei precedente de la Alma-Aty, dar aceasta nu garantează progrese ulterioare. Nu există motive să aplaudăm. S-ar fi putut lucra mai bine”, a declarat adjunctul ministrului de externe rus Serghei Riabkov.
Reacţia Rusiei vine după ce negociatorul şef al Iranului, Abbas Araghchi, a anunţat anterior la Geneva că va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, corectând astfel o declaraţie anterioară.
Potrivit lui Riabkov, distanţa de parcurs între poziţiile Iranului şi ale celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania – „se calculează în kilometri, în timp ce progresele pe această cale nu sunt echivalente decât cu o jumătate de metru”. Conform oficialului rus, principala dificultate o constituie „absenţa încrederii reciproce între participanţii la negocieri”. Acesta a calificat negocierile de la Geneva drept „dificile, uneori tensionate, uneori imprevizibile din punct de vedere al rezultatelor”.

Contacte diplomatice

Reamintim că preşedintele american Barack Obama şi preşedintele iranian Hassan Rohani au discutat la telefon la sfârşitul lunii septembrie, acesta fiind primul contact la nivel înalt între Statele Unite şi Iran de la Revoluţia islamică din 1979.
Secretarul de stat american John Kerry a reconfirmat ulterior dorinţa Statelor Unite de a soluţiona pe cale diplomatică dosarul nuclear iranian. „La ora actuală, fereastra diplomatică se deschide din ce în ce mai mult”, a declarat Kerry în timpul unui discurs susţinut la Londra, cu două zile înainte de începerea negocierilor internaţionale de la Geneva privind dosarul nuclear iranian.
John Kerry s-a mai întâlnit la Londra cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, în centrul discuţiilor aflându-se dosarul nuclear iranian, în perspectiva negocierilor ce au avut loc la Geneva marţi şi miercuri.

Surprize iraniene

Republica Islamica Iran va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, a declarat, in timpul ultimei runde de negocieri, reprezentantul Iranului, Abbas Araghchi, corectând astfel o declaraţie anterioară. „Aceste lucruri nu sunt incluse în prima etapă a planului nostru, dar fac parte din faza finală”, a spus Araghchi referindu-se la inspecţiile inopinate. Anterior, Araghchi declarase că în pachetul de propuneri, Iranul nu a oferit posibilitatea efectuării de inspecţii inopinate pe site-urile nucleare din ţară. „Detaliile acestui plan sunt confidenţiale şi vor rămâne aşa până când acestea vor ajunge la un acord, dar subiectul despre care vorbiţi nu este inclus” a spus el ca răspuns la întrebările jurnaliştilor iranieni dacă documentul cuprinde şi Protocolul adiţional la Tratatul de neproliferare, care include inspecţii surpriză la siturile nucleare.
O întâlnire privată între Ministrul adjunct de Externe iranian Abbas Araghchi şi negociatorul şef american, Wendy Sherman, sugerează o schimbare de ton, comparativ cu şedinţele precedente. Un membru al uneia dintre delegaţiile care s-au întâlnit cu reprezentanţii Iranului, a declarat în anonimat pentru Associated Press, că propunerea Teheranului include reducerea nivelurilor de îmbogăţire a uraniului şi a dispozitivelor utilizate în acest scop, aceasta fiind una dintre cerinţele principale ale grupului 5+1.

Razboiul turco-israelian al spionilor

Reamintim ca, in urma cu cateva saptamani,  ofiţeri israelieni de rang înalt, citati de cotidianului Yediot Aharonot, au acuzat Turcia că a deconspirat Teheranului o reţea de spionaj a statului evreu în Iran, acţiune care a condus la arestarea mai multor membri ai acestei reţele. ‘Întotdeauna am ştiut că şeful serviciilor secrete turce transmitea informaţii iranienilor’, afirmă unul dintre ofiţerii citaţi, după ce cu o zi în urmă publicaţia americană Washington Post a scris că Iranul a capturat mai mulţi spioni israelieni. Aceşti agenţi, cel mai probabil kurzi, acţionau de pe teritoriul turc, profitând de traversarea facilă a frontierei cu Iranul, şi ar fi fost arestaţi anul trecut.
Deocamdată, guvernul israelian nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informaţia. Potrivit ofiţerilor citaţi, care s-au exprimat sub acoperirea anonimatului, relaţiile strânse din trecut dintre serviciile secrete israeliene şi cele turce au avut în cele din urmă un efect de bumerang, întrucât informaţiile sensibile obţinute de Turcia în urma acestei colaborări au ajuns în posesia Iranului.

Acuze reciproce

Cu trei ani în urmă, ministrul israelian al apărării de la acea vreme, Ehud Barak, a afirmat, într-o reuniune cu uşile închise, că există riscul ca informaţii sensibile obţinute de Turcia în urma cooperării cu Israelul, cum ar fi tehnologii ale echipamentelor militare avansate, să ajungă în Iran şi l-a acuzat pe şeful spionajului turc, Hakan Fidan, că este sursa unor scurgeri de informaţii către Teheran. ‘Este un simpatizant al Iranului. Turcii ştiu multe din secretele noastre şi numai ideea că de ele ar putea afla şi Iranul ne preocupă foarte mult’, spunea atunci Barak.
Serviciile secrete israeliene şi turce au cooperat timp de zeci de ani, ţările lor având inamici comuni în regiune, iar la jumătatea anilor ’90 Turcia şi Israelul au oficializat o alianţă strategică, însă relaţiile lor bilaterale s-au înrăutăţit începând din anul 2003, când Recep Tayyip Erdogan a devenit prim-ministru. Tensiunile au culminat în anul 2010, când marina militară israeliană a atacat o flotilă turcă ce transporta ajutoare umanitare şi care a încercat să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza, nouă activişti turci fiind ucişi atunci.
Alte surse au declarat cotidianului Yediot Aharonot că Israelul a suspendat cooperarea cu Turcia şi vânzarea de tehnică militară avansată către aceasta după ce a descoperit jocul dublu al Ankarei. Dar, conform unor surse citate de mass-media regionala, Mosadul, serviciul israelian de spionaj extern, a mai colaborat recent cu servicul omolog turc în chestiuni de interes comun, precum riscurile legate de războiul civil din Siria.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *