Statele vest-europene fug strategic din Afganistan

de | nov. 17, 2010 | Asia Centrală, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Interpelat in Comisia pentru Afaceri Externe asupra posibilitatii ca stationarea trupelor britanice in regiune sa fie prelungita si dupa 2015, ministrul William Hague a raspuns ca promisiunile vor fi respectate si ca operatiunile de lupta vor fi sistate dupa acea data, relateaza surse oficiale de la Londra, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Soldatii vest-europen fug din Afganistan

Soldatii vest-europen fug din Afganistan

Interpelat in Comisia pentru Afaceri Externe asupra posibilitatii ca stationarea trupelor britanice in regiune sa fie prelungita si dupa 2015, ministrul William Hague a raspuns ca promisiunile vor fi respectate si ca operatiunile de lupta vor fi sistate dupa acea data, relateaza surse oficiale de la Londra, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. William Hague s-a aratat increzator ca pana atunci insurgentii talibani ori vor fi invinsi definitiv, ori se va ajunge la o intelegere cu ei. Declaratiile sefului diplomatiei britanice vin la scurt timp dupa ce seful Fortelor Armate al Marii Britanii, generalul Sir David Richards, a afirmat ca in Afganistan nu poate fi obtinuta o victorie clara, ci doar, cel mult, se poate limita puterea militiilor islamiste.
Ministrul britanic de externe a ramas ferm pe pozitie atunci cand s-a discutat termenul impus pentru retragerea trupelor din Afganistan, transmite RRA. 2015 va fi ultimul an in care soldatii britanici vor mai intreprinde operatiuni armate in zona, a spus William Hague. Fie ca se va intampla la inceputul anului sau la sfarsitul lui – a continuat ministrul -, anuntul retragerii nu le va usura misiunea insurgentilor, acestia urmand sa fie supusi unei presiuni militare accentuate in perioada urmatoare. „Cred ca e important sa-i tinem pe talibani sub presiune, daca dorim sa ajungem la o intelegere politica fezabila. Cred ca succesul militar si intensificarea actiunilor ofensive vor contribui decisiv la obtinerea unui rezultat favorabil, iar in urmatoarele luni e de asteptat ca insurgentii sa fie supusi unei presiuni din ce in ce mai mari din partea fortelor armate. In ceea ce priveste o eventuala intelegere cu membrii al-Qaida, cred ca acest lucru este improbabil”, a declarat William Hague. Membrii Comisiei pentru Afaceri Externe l-au intrebat de ce armata este atat de optimista ca va obtine o victorie in Afganistan, in conditiile in care controlul asupra granitelor nu poate fi asigurat, iar guvernul nu este unul foarte credibil si nu este sustinut de majoritatea locuitorilor.

Misiune dificila

„Ne confruntam cu o misiune foarte dificila si din cauza situatiei interne a Afganistanului, dar se incearca gasirea unor solutii pentru rezolvarea acestor probleme si chiar se fac progrese. Succesul va fi foarte greu de obtinut, dar in niciun caz imposibil”, a raspuns Hague. Seful fortelor armate britanice, generalul Sir David Richards, e de parere ca lupta impotriva retelei teroriste al-Qaida nu poate fi castigata si ca se poate obtine cel mult o limitare a puterilor acesteia. E necesar sa ne intrebam daca trebuie sa-i infrangem pe militantii islamisti, in sensul unei victorii decisive. „Eu consider ca nu este necesar si cred ca acest lucru nu poate fi obtinut, dar cred ca putem sa restrangem aceasta retea pana la punctul in care nu va mai reprezenta niciun pericol pentru familiile noastre”, a – a declarat pentru Sunday Telegraph Sir David Richards. In opinia sa insa, regiunea trebuie stabilizata inainte ca retragerea trupelor sa se incheie pentru a fi impiedicata o eventuala revenire la putere a regimului taliban

Suedia se retrage in 2012

Suedia intentioneaza sa inceapa retragerea militarilor sai din nordul Afganistanului in 2012, a anuntat recent primul ministru Fredrik Reinfeldt, in urma unui acord convenit cu doua partide de opozitie, informeaza presa internationala. Transferul complet al sarcinilor de securitate catre fortele afgane ar urma sa se produca pana la sfarsitul lui 2014. Potrivit premierului Reinfeldt (centru-dreapta), Suedia se va axa pe instruirea fortelor de securitate afgane si pe sporirea asistentei umanitare. Planul guvernului urmeaza sa fie aprobat de parlament. Cei 530 de militari suedezi fac parte din Forta internationala de asistenta pentru securitate (ISAF), condusa de NATO, si sunt stationati in apropierea orasului Mazar-e-Sharif.

Fuga olandeza

Fortele militare olandeze au inceput sa se retraga din sudul Afganistanului, predand controlul asupra provinciei Uruzgan trupelor internationale, dupa patru ani de misiune in aceasta tara, a anuntat anterior comandamentul NATO la Kabul, citat de mass-media internationala. “Fortele olandeze s-au remarcat in Uruzgan si aducem omagiile noastre sacrificiului lor, precum si celui al fortelor afgane”, a declarat comandantul Joel Harper, purtator de cuvant al Fortelor Internationale de Asistenta pentru Securitate. Dupa retragerea contingentului olandez, NATO “isi va mentine capacitatile actuale, in special in ceea ce priveste unitatile de lupta, formarea si reconstructia”, a subliniat Harper. Incepand de la 1 august 2006, Olanda desfasurase in Afganistan, in cadrul fortelor Isaf, 1.950 de soldati, in special in provincia Uruzgan, unde talibanii continua sa fie extrem de prezenti, transmite Agerpres. Dupa ce NATO solicitase prelungirea pentru inca un an, pana in august 2011, a misiunii fortelor olandeze, divergentele pe marginea acestei probleme au provocat, la 20 februarie, caderea guvernului si suspendarea misiunii militare olandeze in Afganistan.

Retragere anuntata

Coalitia militara din Afganistan va conveni, in lunile urmatoare, finalizarea procedurilor de transfer catre fortele armate afgane a controlului asupra teritoriului national afgan in 2014, se arata intr-un document secret al Aliantei, citat anterior de mass-media britanica. Potrivit documentului, presedintele afgan, Hamid Karzai, va anunta un calendar pentru o “tranzitie etapizata si bazata pe conditii”, ce va incepe in acest an. Documentul a fost transmis diplomatilor statelor NATO. Potrivit textului, comunitatea internationala va continua “sa furnizeze sprijinul necesar pentru a spori securitatea in acest timp si va continua sa sprijine instruirea, echiparea si furnizarea finantarii interimare a ANSF la toate nivelurile pentru preluarea misiunii de garantare a securitatii tarii lor”.
O sursa din cadrul armatei britanice a confirmat recent ca documentul este “un plan semnificativ care descrie etapele premergatoare retragerii”. La randul sau, ministerul britanic de Externe a confirmat ca este la curent cu acest document, dar a refuzat sa comenteze.

Jandarmi romani pentru Afganistan

Romania urmeaza sa antreneze ofiteri afgani, in cadrul unui program de asistenta NATO pentru Afganistan, dar va trimite si 66 de jandarmi in Afganistan, alaturi de cei aproximativ 1.800 de militari romani. Anuntul a fost facut recent de presedintele Traian Basescu, dupa intalnirea de la Bruxelles cu secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen. Presedintele Basescu a mentionat chiar ca acest contingent de militari afgani, va sosi in curand la Bucuresti. Intre alte contributii ale Romaniei pentru Afganistan, presedintele Basescu a mai mentionat trimiterea unui grup de 66 de experti (jandarmi) pentru antrenarea altor forte decat armata afgana si de asemenea, a spus ca este nevoie de marirea numarului de locuri pentru tinerii afgani in universitatile romanesti si a precizat ca 12 tineri afgani au absolvit deja universitati din Romania. Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a aratat multumit de angajamentul Romaniei in Afganistan si a spus ca in perspectiva fazei de tranzitie care va incepe anul viitor, conteaza pe contributia Romaniei. Presedintele Traian Basescu a precizat ca cel mai important este faptul ca trupele romanesti vor ramane in Afganistan pana cand misiunea condusa de NATO va fi indeplinita. Pe langa militarii romani din Afganistan, Romania mai are in teatrul de operatii si aproximativ 12 ofiteri din cadrul Serviciului de Protectie si Paza, surse guvernamentale de la Bucuresti precizand ca acest numar va fi majorat in anul 2011.

Afganistan, reduta romaneasca

Romania a contribuit la procesul de stabilizare a Afganistanului inca din 2002, cand s-a alaturat coalitiei conduse de SUA, avand ca scop reinstaurarea libertatii in Afganistan si inlaturarea terorismului din aceasta tara. Dupa preluarea de catre NATO a operatiei ISAF in 2003, Romania si-a sporit gradual contributia la efortul Aliantei, in paralel cu continuarea participarii la operatia “Enduring Freedom”, condusa de SUA. Cei aproximativ 1.800 de militari romani contribuie la realizarea obiectivelor NATO in Afganistan de sprijinire a extinderii si exercitarii autoritatii guvernului afgan pe tot teritoriul tarii si de furnizare a climatului de securitate necesar pentru activitatile de stabilizare si reconstructie.
Prezenta ANA se face simtita acum in aproape fiecare provincie actionand in cooperare cu fortele NATO/ISAF/PRT in misiuni specifice de patrulare dar si cu fortele locale de politie pentru sprijinul actiunilor acestora din urma. Fiecare batalion ANA beneficiaza de o echipa de mentori pentru instruire. Iar plata salariilor se face prin aportul financiar, in cea mai mare parte, al SUA. Nivelul de pregatire si echipare nu permite inca unitatilor ANA sa execute misiuni majore fara asistenta fortelor de coalitie, mai ales la nivel mai mare de batalion.
Responsabilitatea majora instruirii armatei afgane revine echipelor de insotire, Embaded Training Teams (ETT), echipelor operationale de consiliere si legatura, Operational Mentoring Liaison Teams (OMLT) si echipelor de sprijin logistic, Logistic Support Teams (LST).

Noua echipa OMLT

O echipa formata din 40 de militari romani s-a deplasat in teatrul de operatii din Afganistan pentru a participa la instruirea militarilor Armatei Nationale Afgane (ANA) si ii vor consilia pe acestia in linia planificarii operationale si a intrebuintarii fortelor in diferite tipuri de actiuni militare, urmarind obtinerea unui nivel de operationalizare care sa permita ANA executarea misiunilor independent, fara asistenta militarilor din Forta Internationala de Asistenta de Securitate (ISAF), informeaza un comunicat de presa al Ministerului Apararii, preluat de KARADENIZ PRESS. Ceremonia militara de plecare in teatrul de operatii din Afganistan a unei Echipe Operationale de Consiliere si Legatura (OMLT), tip batalion, a avut loc in data de 30 iulie 2010, la sediul Comandamentului Brigazii 1 Mecanizata “Vasile Lupu”, in prezenta ministrul Apararii, Gabriel Oprea care le-a urat succes militarilor in misiunea incredintata si le-a cerut sa abordeze fiecare misiune cu seriozitate, cu deplina responsabilitate si cu profesionalism, si sa actioneze in baza mandatului primit. “Echipa OMLT tip batalion se afla la a treia rotatie, fapt care demonstreaza profesionalismul si determinarea personalului diviziei si brigazii din care faceti parte, dar este, mai ales, o dovada ca Armata Romaniei isi respecta angajamentele asumate in cadrul NATO, cu rezultate remarcabile”, a declarat ministrul Oprea. De asemenea, ministrul Apararii Nationale le-a transmis militarilor echipei OMLT ca, la finalul celor sase luni de consiliere si instruire, misiunea acestora va contribui la ridicarea nivelului de pregatire a militarilor Armatei Nationale Afgane, astfel incat misiunile incredintate fortelor romanesti, afgane si aliate sa fie indeplinite in conditii foarte bune. Ministrul i-a asigurat ca acasa familiile militarilor vor beneficia de tot sprijinul colegilor din brigada, iar in teatrul de operatii le vor fi asigurate conditiile corespunzatoare ducerii la bun sfarsit a mandatului incredintat.

Contributie substantiala

“Romania si-a sporit substantial contributia militara in Afganistan, care va ajunge la sfarsitul anului 2010 la 1.800 de militari. De asemenea, avem oameni si in misiunea EUPOL Afganistan, condusa de Uniunea Europeana si intentionam ca si pe acest palier prezenta noastra sa sporeasca”, a declarat recent ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, in timpul unei intrevederi cu noul comandant ISAF, generalul David Petraeus. Baconschi a reiterat, totodata, angajamentul ferm al Romaniei, afirmand ca “nu este vorba doar de vorbe, ci de fapte”.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Bucurest, ministrul roman a avut recent o intrevedere bilaterala cu generalul David Petraeus, in contextul participarii la Conferinta de la Kabul privind Afganistanul. Ministrul roman de Externe l-a felicitat pe noul comandant al ISAF pentru preluarea functiei si l-a asigurat de intregul sprijin al Romaniei pentru succesul misiunii NATO in Afganistan. Conform sursei citate, cei doi oficiali au avut un substantial schimb de idei asupra situatiei actuale din Afganistan, cu un accent special asupra celei de securitate si pregatirii conditiilor pentru asigurarea tranzitiei tuturor responsabilitatilor catre autoritatile afgane, in functie de conditiile concrete inregistrate in teren.

Blindate SUA

“Statele Unite ale Americii ofera spre utilizare 60 de vehicule blindate rezistente la mine si protejate impotriva ambuscadelor trupelor terestre romane desfasurate in Afganistan. Primele 40 de vehicule vor sosi in Afganistan in scurt timp, celelalte 20 urmand a ajunge in toamna. Dupa verificare, vehiculele vor fi predate trupelor romane, urmand a fi folosite de acestea pentru antrenament si misiuni in teatrul de operatiuni, pe durata prezentei in Afganistan”, a anuntat serviciul de presa al Ambasadei SUA din Romania. „Asigurarea protectiei tuturor aliatilor nostri este una dintre prioritatile noastre. Romania este un aliat ferm al Statelor Unite, trupele terestre romane luptand alaturi de noi in provincia Zabul si in alte zone din Afganistan”, a declarat si Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein. „Aceste vehicule blindate MRAP vor fi de mare ajutor soldatilor romani in misiunile lor de patrulare, protejandu-i de bombele improvizate plasate pe drumuri” a mai adaugat ambasadorul american. „Fiecare dintre tarile care sustin misiunea NATO in Afganistan are responsabilitatea de a oferi trupelor sale cel mai bun echipament si cele mai bune mijloace de protectie. Ca si in Irak, in Afganistan, Statele Unite ale Americii fac eforturi substantiale pentru a sprijini toate tarile partenere in operatiuni si pentru a suplini lipsa de echipament si de mijloace de protectie. SUA au furnizat deja acestora vehicule blindate Humvee, iar cele de tip MRAP vor asigura protectie sporita soldatilor”, se mai precizeaza intr-un comunicat al Ambasadei, care accentueaza ca Romania este un valoros partener si aliat in cadrul NATO, iar trupele sale isi indeplinesc misiunile din Afganistan in mod remarcabil.
Reamintim ca vehiculele blindate MRAP sunt variante ale vehiculului MaxxPro, menite sa reduca numarul de raniti si sa asigure supravietuirea soldatilor in urma exploziilor minelor, a dispozitivelor explozibile improvizate si a atacurilor cu armament de calibru mic. Caroseria in forma de V protejeaza echipajul de impactul exploziei.

Afganistan, problema bulgara

Esecul coalitiei internationale in a crea un stat functional in Afganistan ar fi o amenintare directa pentru securitatea nationala a Bulgariei, a declarat recent ministrul de Externe de la Sofia, Nikolai Mladenov, citat de presa de la Sofia. “Bulgaria are trupe in Afganistan nu din cauza Statelor Unite, NATO sau UE, ci pentru securitatea sa nationala”, a declarat ministrul la o conferinta organizata la Sofia si intitulata “Europa pentru Afganistan: de la intelegere la sprijin”. Mladenov este convins ca potentialul esec al institutiilor statului afgan si al fortelor de securitate de a combate gruparile radicale din tara ar avea ca efect ajungerea diverselor probleme ale Afganistanului la granitele Bulgariei.
Anterior, ministrul Apararii de la Sofia, Aniu Anghelov, a declarat ca Bulgaria nu a stabilit nicio data limita pentru retragerea din Afganistan, iar ministrul bulgar de Externe a precizat ca investitiile pe termen lung in securitatea Afganistanului sunt investitii in securitatea nationala a Bulgariei. El subliniat importanta dimensiunii civile a efortului coalitiei internationale din Afganistan. “Existenta pe harta lumii a unui stat care nu are nici institutii, nici Guvern si nu ofera nici macar un minim cetatenilor sai ar insemna revenirea elementelor radicale si teroriste, a persoanelor care transforma o religie de altfel pasnica intr-un instrument de violenta”, a adaugat Mladenov, referindu-se la talibani si la islam. El a subliniat importanta grupurilor internationale de antrenament in domeniile sanatatii, educatiei, institutiilor si juridic si a subliniat ca Bulgaria are deja o astfel de echipa in Afganistan. Totodata, ministrul Apararii a declarat ca Bulgaria se pregateste sa trimita alte trei astfel de echipe.

Contingente balcanice

Anterior, Republica Macedonia anunta ca isi va suplimenta cu 80 de militari efectivele in Afganistan in 2010. Contingentul militar include o unitate a fortelor speciale (n.r.- Voltii-Lupii) si cadre ale serviciului militar de informatii de la Skopje, au declarat surse militare locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Forta internationala de asistenta pentru securitate (ISAF) in Afganistan include in prezent 163 de militari macedoneni, primii soldati macedoneni sosind in tara asiatica in anul 2002. Participarea militarilor macedoneni la operatiunile din Afganistan este privita la Skopje ca un pas necesar pentru accederea la statutul de membru cu drepturi depline a Aliantei Nord-Atlantice. Reamintim ca aderarea Macedoniei la NATO a fost blocata in aprilie 2008 de regimul politic de la Atena, din cauza diferendului care le opune in privinta denumirii fostei republici ex-iugoslave.

Slovacia paraseste Kosovo pentru Afganistan

Parlamentul slovac a aprobat recent retragerea trupelor din Kosovo pina la sfirsitul anului pentru a permite cresterea efectivelor slovace din Afganistan, a afirmat ministrul slovac al apararii, Lubomir Galko, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Republica Slovacia ii va retrage pina la sfirsitul anului pe cei 140 de militari ai sai care actioneaza in prezent in Kosovo, a declarat ministrul slovac. Aceasta retragere va permite Slovaciei sa-si intareasca prezenta in cadrul misiunii NATO din Afganistan, care este prioritatea noastra, a adaugat el. Lubomir Galko nu a precizat totusi cite trupe suplimentare vor fi trimise in Afganistan pentru a intari actualul contingent ce numara aproximativ 300 de soldati insarcinati in special cu protejarea bazei aeriene de la Kandahar. Va fi o crestere usoara a trupelor, a declarat, la rindul sau, un purtator de cuvint al ministerului, Henrieta Geierova, precizand ca Slovacia nu isi va dubla numarul de militari, cum a promis precedentul guvern al social-democratului Robert Fico, inlocuit in iulie 2010 de cabinetul de centru-dreapta condus de Iveta Radicova.

Participare georgiana

La randul sau, presedintele georgian Mikhail Saakasvili, a declarat recent, in fata ofiterilor superiori ai armatei georgiene, ca participarea trupelor georgiene in operatiunile NATO din Afghanistan este importanta din punct de vedere geopolitic, deasemenea fiind si o “scoala militara foarte buna”. “Avem nevoie de experienta, precum avem nevoie de aparare totala,” a adaugat acesta. Saakashvili a mai precizat ca, in pofida reducerii drastice a bugetului destinat armatei, din cauza crizei economice, “banii vor fi investiti in educatie, antrenament si cresterea profesionalismului”.
Declaratiile lui Saakashvili vin pe fondul intensificarii tensiunilor ruso-georgiene, liderul de la Tbilici precizand ca se asteapta la un atac “din partea dusmanilor din partea teritoriilor curatate etnic,” (Abkhazia si Osetia de Sud, recunoscute de Rusia ca state independente in 2008). Saakashvili acuza periodic Rusia ca doreste “rasturnarea democratiei georgiene” si, in consecinta, a cerut comandantilor sai sa pregateasca un plan pentru “apararea generala”. El a dat ordin armatei sa “arda fiecare metru patrat din teritoriul georgian” de sub armata inamica daca acestia se decid sa invadeze tara. Pentru aceasta, Georgia isi va dezvolta nu numai fortele armate, ci si un sistem civil de aparare, a spus acesta. Apararea tarii este o “obligatie pentru fiecare cetatean” si “fiecare sat ar trebui sa fie capabil sa se apere”.
Rusia nu numai ca a renuntat la “planul sau de a controla Georgia, dar inca lucreaza intens la asta,” ar fi spus Saakashvili, la o intalnire cu comandanti armatei si oficiali din cadrul Ministerului Apararii de la Tbilisi.

Soldati de criza

Trupele franceze nu se vor retrage din Afganistan, desi costul anual al intretinerii acestora este de aproximativ 500 de milioane de euro, deoarece scopul misiunii NATO din regiune este de a preveni “colapsul” acesteia. Declaratia a fost facuta recent, de mistrul francez al Apararii, Herve Morin, citat de mass-media internationala. El a subliniat faptul ca Ministrul francez al Apararii va face economii de cel putin 3 miliarde de euro pana in anul 2013, pentru a contribui la redresarea sistemului finantelor publice, dar ca aceste nu vizeaza si trupele din Afganistan. “Franta trebuie sa ramana acolo pentru ca nu exista alta solutie (…) Daca nu am fi acolo, Afganistanul s-ar prabusi”, a adaugat Morin.
In prezent, Franta are desfasurati in Afganistan 3.500 de soldati, aproximativ 2 % din totalul trupelor NATO, dar avand in vedere ca majoritatea statelor europene, afectate de actuala criza financiara, incerca sa gaseasca o modalitate de a-si retrage trupele din regiune, sprijinul francez este unul important. La sfarsitul saptamanii trecute, Olanda a inceput sa-si retraga trupele din zona. Recent, premierul britanic David Cameron a declarat ca guvernul sau ar putea sa-si retraga trupele incepand chiar cu acest an. Statele Unite au anuntat ca intentioneaza sa inceapa retragerea trupelor la jumatatea anului 2011.

Banii pentru Afganistan se pierd intr-un labirint

Miliardele de dolari alocate de Statele Unite celor 7.000 de organisme care se ocupa de reconstructia Afganistanului se pierd intr-un “labirint” care nu permite sa se afle daca banii au fost utilizati corect, se arata intr-un audit redactat de Inspectorul general pentru reconstructia Afganistanului (SIGAR), citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit acestui raport obtinut, Washingtonul a deblocat “aproximativ 18 miliarde de dolari” intre 2007 si 2009, distribuite intre 7.000 de “organizatii cu scop nelucrativ si societati private”, instalate in Afganistan si care lucreaza la reconstructia tarii. Dar, semnaleaza textul, adresat secretarului de Stat Hillary Clinton, colegului acesteia de la Aparare Robert Gates, precum si ambasadorului american in Afganistan Karl Eikenberry, “este complicat sa te orientezi in labirintul derutant pe care il constituie societatile angajate de administratia” americana.

Probleme birocratice

Atat Pentagonul, cat si Departamentul de Stat si USAID “sunt incapabile sa spuna clar cati bani au cheltuit cu contracte dedicate activitatilor de reconstructie in Afganistan”, subliniaza raportul, primul audit pe aceasta tema. SIGAR regreta in special ca nu a fost creata o “baza de date centrala pentru urmarirea evolutiei diferitelor proiecte de reconstructie lansate de agentiile si departamentele americane”, contrar unei recomandari pe care a facut-o in trecut. Raportul acuza Pentagonul, in cadrul caruia “coexista patru organisme care se ocupa de gestionarea contractelor de reconstructie finantate de Departamentul Apararii care nu se coordoneaza intre ele”, transmite Mediafax. Mai rau, arata textul, “schimbul de informatii intre agentiile guvernamentale este redus la cea mai simpla expresie”. De la inceputul invaziei in 2001, “Statele Unite au cheltuit 55 de miliarde de dolari pentru reconstructia Afganistanului”, arata raportul.

Razboiul declaratiilor

Concomitent, autoritatile americane au negat faptul ca ofera saci cu bani Guvernului afgan, in urma afirmatiilor facute recent de presedintele afgan, Hamid Karzai, potrivit carora numeroase “Guverne prietene”, inclusiv Republica Islamica Iran, au recurs la aceasta practica. “Acordam ajutor si asistenta Guvernului afgan prin intermediul unui program bine pus la punct”, in special prin Agentia pentru dezvoltare internationala USAID, a afirmat purtatorul de cuvant al presedintelui american, Barack Obama, Robert Gibbs, intrebat despre acest lucru in cadrul unei conferinte de presa. “Nu dam saci mari cu bani”, a insistat Gibbs, care, raspunzand altei intrebari, a recunoscut ca nu stie daca alte “organe guvernamentale” americane, cu alte cuvinte serviciile de informatii, ar fi putut actiona astfel. “Nu am fost informat, deci va pot spune doar ce stiu (…) si nu sunt la curent”, a declarat purtatorul de cuvant.
Presedintele afgan, Hamid Karzai, a recunoscut luni ca administratia sa primeste “saci cu bani” de la Guvernul iranian, precum si de la “mai multe Guverne prietene”, pe care nu le-a nominalizat, afirmand ca este vorba despre un “ajutor oficial” si ca totul este “transparent”.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *