Sofia, putere nucleară balcanică. Depozitul de deșeuri nucleare de la Kozlodui, atacat la BERD. Proiectul nuclear rus Belene, relansat electoral de Parlamentul bulgar

, , , , , , , , ,
 
Kozloduy, amenințare nucleară la Dunăre

Kozloduy, amenințare nucleară la Dunăre

Plângerea depusă de Platforma Civică Anti-Kozlodui la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) împotriva finanţării depozitului pentru deşeuri radioactive de la Kozlodui (Bulgaria) a trecut de etapa stabilirii eligibilităţii, informează reprezentanţii Acţiunii pentru Renaşterea Craiovei (ARC), într-un comunicat de presă remis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Potrivit sursei citate, anunţul a fost făcut de către reprezentanţii BERD în cadrul unei videoconferinţe la care au participat reprezentanţi ai ARC, ai Asociaţiei Civice pentru Viaţă, CRONO, ai Federaţiei Sindicale „Forţa Legii”, ai Fundaţiei Acţiunea Ecologică Română, ONG-uri raliate la demersurile împotriva proiectelor din Bulgaria.

Plângere eligibilă

„Este o veste care nu poate decât să ne bucure, deoarece etapele următoare ne vor permite să aflăm mai multe informaţii relevante cu privire la un proiect atât de controversat, care a ridicat numeroase semne de întrebare şi este o sursă de îngrijorare pentru populaţia din Craiova şi din Dolj”, a transmis Lucian Săuleanu, preşedinte ARC.
Plângerea a fost declarată eligibilă atât din punct de vedere al iniţiativei de soluţionare a problemelor, cât şi al analizei compatibilităţii, indică sursa citată. Într-o primă etapă, echipa de mediere a mecanismului de soluţionare a plângerilor BERD va aborda cererea din perspectiva iniţiativei de soluţionare a problemelor. „În acest sens, mediatorii propun un forum de dialog deschis între reprezentanţii companiei dezvoltatoare a proiectului din Bulgaria, SE-RAW, şi societatea civilă craioveană implicată în demersurile împotriva proiectelor de la Kozlodui, rolul acestui forum fiind de facilitare a schimbului deschis de informaţii, deoarece lipsa acestora reprezintă una dintre principalele probleme”, se mai afirmă în comunicat.
Reprezentanţii ARC au menţionat că este necesară şi o întâlnire directă cu reprezentanţii companiei bulgare, întrucât este nevoie de transparenţă atât în ceea ce priveşte proiectul depozitului, cât mai ales nivelul radioactivităţii în zonă. „Dezvoltatorul bulgar să înţeleagă că singurul scop este de a ne proteja sănătatea şi viaţa”, au completat ei.

Belene, relansat electoral de Sofia

Parlamentul bulgar a aprobat, în luna iunie 2018, un plan în vederea unei relansări a centralei nucleare de la Belene, la cinci ani după suspendarea proiectului din cauza unor probleme financiare şi unor îngrijorări cu privire la o dependenţă prea mare de energia rusă, relatează mass-media bulgară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Legislativul bulgar a aprobat, cu 172 la 14 voturi, o propunere a premierului Boiko Borisov cu privire la elaborarea unui plan, până la sfârşitul lunii octombrie 2018, în vederea unei reluări a construirii centralei nucleare pe malul Dunării.
Bulgaria a cheltuit deja aproximativ 1,8 miliarde de dolari cu această centrală, însă Guvernul a impus în 2012 un moratoriu asupra continuării lucrărilor, în urma unor presiuni din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene (UE) cu scopul de a limita dependanţa energetică de Rusia.
Bulgaria a suspendat, de asemenea, acest prioect comun cu compania rusă Atomstroieksport, din cauză că nu a găsit investitori străini care să finanţeze un buget ameţitor, estimat la aproximativ 11,8 miliarde de dolari.

Supărare rusă

Decizia bulgară de suspendare a proiectelor au înfuriat Rusia, care spera să facă din Belene cartea sa de vizită în UE în privinţa unei noi generaţii de reactoare cu apă sub presiune.
Sofia a fost nevoită să plătească peste 620 de milioane de euro companiei ruse Rosatom, pentru a renunţa la proiect, însă a primit totodată piese de la două reactoare nucleare de 1.000 de megawaţi, plasate în conservare.
Ministrul bulgar al Energiei Temenuika Petkova a anunţat săptămâna trecută că o campanie în vederea găsirii unui investitor strategic în proiect urmează să fie lansată până la sfârşitul lui 2018.
Compania rusă Rosatom a anunţat că va prezenta o nouă ofertă în vederea finalizării proiectului. Directorul Rosatom Central Europe Vadim Titov a anunţat în iunie 2018, într-o conferinţă pe tema energiei, că societatea rusă este pregătită să înceapă negocieri cu autorităţile bulgare în vederea relansării proiectului.
Totodată și compania nucleară chineză de stat CNNC şi compania franceză Framatome, controlată de EDF, și-au manifestat interesul.

Moștenire sovietică

Ministrul bulgar Petkova a subliniat că Guvernul de la Sofia nu vrea să angajeze fonduri publice suplimentare, să ofere garanţii de stat în vederea unui împrumut ori să semneze contracte de aprovizionare cu electricitate pe termen lung, cu scopul de a face proiectul viabil.
Cele două reactoare de câte 1.000 de megawaţi ale centralei de la Belene erau menite să înlocuiască cele patru unităţi vechi, de fabricaţie sovietică, închise în urmă cu peste un deceniu, din cauza unor îngrijorări în domeniul securităţii, la singura centrală nucleară din Bulgaria, la Kozlodui.
La Kozlodui operează în continuare două reactoare construite de către sovietici, datând din 1987 şi 1991, care furnizează aproximativ 30% din electricitatea ţării.

Dunărea, amenințată de politica nucleară a Sofiei

Dunărea, amenințată de politica nucleară a Sofiei

Amenințare nucleară

Mai multe organizaţii nonguvernamentale şi reprezentanţi ai autorităţii publice din România, specialişti în tehnologie şi rezistenţa materialelor, dar şi şeful unei clinici de oncologie, atrag atenţia asupra pericolului iminent pe care-l reprezintă „megadepozitul de deşeuri nucleare la Kozlodui” asupra locuitorilor din Dolj şi nu numai.
Platforma civică anti-Kozlodui constituită de Acţiunea pentru Renaşterea Craiovei (ARC), Asociaţia Civică pentru Viaţă ( AcpV), Asociaţia Pro Democraţia Club Craiova şi Asociaţia C.R.O.N.O, readuce în atenţie problema obiectivelor nucleare de la Kozlodui, Bulgaria, situate la doar 4 kilometri de graniţa cu România. Organizaţia aminteşte că în august 2017, au demarat lucrările premergătoare pentru construcţia megadepozitului de deşeuri nucleare la Kozlodui, cu o capacitate de 350.000 tone. Construcţia se face pe un teren aluvionar, care, conform prof. Dan Ilincioiu, dr. ing. în Ştiinţe Tehnice şi specialist în Rezistenţa Materialelor, „comportă o serie de riscuri de natură tehnică”. „Reprezentanţii platformei noastre civice doresc să sublinieze că toate demersurile informare şi consultare a populaţiei din România de căre autorităţile bulgare şi române cu privire la acest depozit şi la instalarea unui nou reactor nuclear au fost organizate defectuos, cu respectarea procedurilor la nivel strict formal, în mod superficial, fără a atinge obiectivele reale: informarea efectivă a cetăţenilor şi participarea lor la dezbateri. Dovada a fost participarea a numai 6-7 români şi 34 de bulgari la una dintre dezbaterile din Craiova şi a circa 15 cetăţeni români la o alta, în condiţiile în care la două dezbateri neoficiale, organizate de societatea civilă, au participat 200, respectiv 300 de persoane. Considerăm că s-au încălcat, astfel, drepturile prevăzute de Convenţia Aarhus, ratificată de România prin Legea nr. 86/2000”, notează ONG-ul într-un comunicat, citat de România Liberă.

Manevre bulgare

Mai mult, susţin reprezentanţii organizaţiei, în noiembrie 2017, autorităţile bulgare au extins licenţa de funcţionare a reactorului 5 cu încă 10 ani peste durata de exploatare proiectată (de 30 ani), fără ca populaţia din comunităţile potenţial afectate din România să fie consultată, încălcând Legea nr. 86/2000, şi fără realizarea raportului de impact asupra mediului în context transfrontieră, încălcând astfel şi prevederile convenţiei internaţionale ESPOO ratificată prin Legea nr. 22/2001.
După formularea unei adrese oficiale către Primăria Municipiului Craiova şi o nouă propunere de includere a unui proiect de referendum local în bugetul oraşului pentru anul 2018, primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a admis că obiectivele nucleare de la Kozlodui sunt „un dezastru”, susţin reprezentanţii asociaţiei. În cadrul dezbaterii publice referitoare la proiectul de buget al municipiului Craiova pentru anul 2018, acesta a mai spus şi că statisticile oncologilor sunt reale şi că Doljul se confruntă cu tipuri de cancere „speciale”.

Medic: A crescut numărul copiilor bolnavi de cancer

Aceste afirmaţii au fost făcute după ce Luminiţa Simoiu, expert arme chimice şi reprezentant al platformei civice, a adus în atenţie date oferite de şefa Clinicii de Oncologie Pediatrică a Spitalului de Urgenţă din Craiova, dr. Polixenia Stancu, date care arată o creştere îngrijorătoare a numărului de copii diagnosticaţi cu cancer în ultimii ani, cât şi concentrarea copiilor cu afecţiuni în jumătatea sudică a judeţului Dolj, adică în proximitatea graniţei cu Bulgaria. Prezent în februarie la Seminarul Regional „Împreună pentru dezvoltarea durabilă”, avocatul Lucian Săuleanu, membru fondator al platformei civice, a transmis un mesaj privind importanţa asumării, de către autorităţile române, a responsabilităţii în legătură cu riscurile asociate obiectivelor nucleare de la Kozlodui în context transfrontieră, riscuri la care sunt expuse zeci de comunităţi din regiunea sudică a României, inclusiv Craiova.
Laszlo Borbely, consilier de stat şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a precizat, ca urmare a intervenţiei: „Sunt de acord că trebuie stabilite priorităţi şi vă asigur că şi eu mi-aş dori să se renunţe la centralele nucleare. Am înţeles mesajul dumneavoastră şi voi ţine legătura cu autorităţile pentru a vedea în ce stadiu ne aflăm”.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a răspuns că este necesar ca autorităţile să fie mai active în această privinţă şi că problema obiectivelor nucleare de la Kozlodui este, într-adevăr, de maximă importanţă pentru regiune.

Exemplu austriac

Platforma civică anti-Kozlodui propune demersuri similare, la nivelul României, cu cele iniţiate de Austria în lupta împotriva pericolelor reprezentate de energia nucleară. Austria a avertizat că intenţionează să dea în judecată Comisia Europeană (CE) pentru că a permis Ungariei extinderea centralei sale nucleare de la Paks. Ministrul austriac pentru Sustenabilitate, Agricultură şi Turism, Elisabeth Koestinger a afirmat că Austria va acţiona împotriva folosirii centralelor nucleare şi că există suficiente motive pentru a da în judecată Paks II. „Pentru a ne proteja ţara şi copiii”, a adăugat aceasta.

Depozit radioactiv pe Dunăre

Recent, Sofia a inaugurat la centrala nucleară de la Kozlodui o fabrică, unitate care beneficiază de o metodă inovativă, și anume folosirea tehnologiei alternative de tratare a deşeurilor radioactive care foloseşte plasma. Comisia Europeană a precizat într-un comunicat că tehnologia diminuează semnificativ volumul deşeurilor radioactive de nivel redus şi mediu de la reactoarele 1, 2, 3 şi 4 ale centralei nucleare, care au fost închise în perioada 2002 – 2006, şi de la reactoarele 5 şi 6, care sunt operaţionale. Lichidele şi materialele organice sunt evaporate, astfel încât produsul final nu conţine nimic organic. Tehnologia permite tratarea deşeurilor cu un risc minim de contaminare radioactivă.

Investiție de 31 de milioane de euro

Site-ul compelo.com anunţă că valoarea investiţiei de la Kozlodui este de 31 de milioane de euro. Fabrica este deţinută în comun de firma spaniolă Iberdrola Ingeniería y Construcción şi de cea belgiană Belgoprocess şi va fi operată de State Enterprise Radioactive Waste (SERAW), instituţia responsabilă pentru dezafectarea reactoarelor 1, 2, 3 şi 4 de la Kozlodui.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este finanţatorul depozitului pentru deşeuri radioactive de la Kozlodui, prin KIDSF (Kozloduy International Decommissioning Support Fund). Situată la malul Dunării, centrala de la Kozlodui dispune de reactoare cu apă presurizată VVER, de fabricaţie sovietică, şi furnizează circa o treime din energia ţării.

Calcule electorale

Membri ai opoziției politice de la Sofia au acuzat actuala guvernare că folosește proiectul nuclear Belene în scop electoral, pe fondul scăderii popularității guvernului Borisov. Presa de la Sofia a publicat mai multe acuzații la adresa premierului Boyko Borisov privind folosirea de către acesta a proiectului Belene pe post de armă electorală împotriva adversarilor politici în contextul pregătirii propriei campanii prezidențiale pentru 2021. (M.I./M.B.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *