Serviciile secrete MIT, brațul lung al regimului Erdogan

de | apr. 12, 2018 | Balcani, Intelligence, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, R. Moldova, Știri, Turcia, UE, UE | 0 comentarii

Serviciile secrete turce (Millî İstihbarat Teşkilatı) au „repatriat” din străinătate, în decurs de un an şi jumătate, 80 de persoane acuzate de apartenenţă la mişcarea predicatorului Fetullah Gulen, căruia Ankara îi impută tentativa de puci din iulie 2016, a anunţat recent guvernul turc, relatează mass-media internațională. După puciul eşuat, serviciile secrete turce (MTI) „au împachetat […]
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan, supărate pe SUA
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan se bucură de o mare influență în Republica Kosovo

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan își vânează fără milă opozanții politici

Serviciile secrete turce (Millî İstihbarat Teşkilatı) au „repatriat” din străinătate, în decurs de un an şi jumătate, 80 de persoane acuzate de apartenenţă la mişcarea predicatorului Fetullah Gulen, căruia Ankara îi impută tentativa de puci din iulie 2016, a anunţat recent guvernul turc, relatează mass-media internațională. După puciul eşuat, serviciile secrete turce (MTI) „au împachetat 80 (de susţinători ai lui Gulen) din 18 ţări diferite şi i-au adus în Turcia”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului turc, Bekir Bozdag, în timpul unui interviu pentru postul Haberturk TV.

Declarațiile acestuia vin pe fondul inițierii, în ultimele săptămâni a unor operațiuni similare, un număr de cetățeni turci din Gabon, Kosovo, Pakistan și alte state fiind extrădate către Turcia.

Criză kosovară

În urmă cu mai multe săptămâni, o operațiune secretă a MIT a adus în Turcia cinci cadre didactice şi un medic turci ce locuiau în Kosovo, provocând o criză politică la Pristina, unde mass-media au denunţat o „răpire”. Premierul kosovar Ramush Haradinaj a ordonat declanşarea unei anchete şi l-a demis pe ministrul de interne şi pe şeful serviciilor secrete, afirmând că aceştia nu l-au informat în legătură cu această operaţiune „inacceptabilă”.

La rândul lor, autoritățile turce au criticat dur măsurile luate de premierul kosovar, amenințând cu blocarea sprijinului financiat turc pentru statutul balcanic, Turcia fiind unul dintre cei mai importanți aliați politici și militari ai Republicii Kosovo.

În ultimele săptămâni cazuri similare au avut loc în Gabon, Niger și alte state africane, ale căror autorități încearcă să obțină fonduri nerambursabile din partea guvernului de la Ankara. Totodată, și în Republica Moldova a avut loc un caz similar, directorul unui cunoscut liceu din Chișinău fiind la un pas de a fi deportat, statutul său rămânând incert. Menționăm că președintele pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, așteaptă în următoarele luni vizita omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, un important aliat al Federației Ruse la Marea Neagră.

Statistica terorii

Este pentru prima dată când guvernul turc avansează cifre în legătură cu numărul de presupuşi susţinători ai predicatorului Gulen aduşi în Turcia împotriva voinţei lor de către serviciile de securitate, chiar dacă unele cazuri au fost date punctual publicităţii. Astfel, în noiembrie anul trecut, un am de afaceri turc a fost arestat în Sudan în cadrul unei operaţiuni comune cu Khartoum, înainte de a fi adus în Turcia.

După tentativa de lovitură de stat, Ankara îi urmăreşte fără milă pe susţinătorii presupuşi ai predicatorului Gulen, fost aliat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan care locuieşte de 20 de ani în SUA, de unde dezminte orice implicare în puciul eşuat.

Mai mult de 55.000 de persoane, printre care opozanţi prokurzi şi jurnalişti critici la adresa regimului Erdogan, au fost arestaţi din iulie 2016 până în prezent, în cadrul epurărilor de anvergură desfăşurate după starea de urgenţă instaurată în iulie 2016 şi prelungită de atunci în continuu. Concomitent, mediile de afaceri afiliate regimului Erdogan au beneficiat de confiscarea averilor, proprietăților imobiliare și afacerilor celor acuzați, pierderile provocate fiind estimate la câteva zeci de miliarde de Euro.

De altfel, Bozdag a dat recent semnalul pentru o nouă extindere a stării de urgenţă, afirmând că aceasta „ar putea fi prelungită dacă parlamentul (controlat de partidul aflat la putere) o va accepta”. (M.B.)

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *