Serbia santajeaza UE cu baze militare ruse

, , , , ,
 

Armata rusa, pregatita sa se instaleze permanent in Serbia

Armata rusa, pregatita sa se instaleze permanent in Serbia

Uniunea Europeană va purta responsabilitatea unei eventuale instalări de baze militare ruse în Serbia, dacă va refuza să acorde acestei ţări statutul de candidat la aderare, a avertizat miercuri vicepremierul sârb Ivica Dacic într-un interviu, citat de agentiile regionale de presa. „Europa ar comite o mare greşeală dacă Serbia nu va obţine în martie statutul de candidat”, a declarat Dacic pentru cotidianul Vecernje Novosti. Dacic a afirmat că dacă Bruxelles şi Washington vor ţine departe Belgradul, va fi „normal să se aştepte ca o formaţiune politică ce se va îndrepta spre Rusia să poată veni la putere” în Serbia.

Amenintari strategice

Alegerile legislative sunt prevăzute pentru această primăvară în Serbia, unde pro-europenii de la putere se vor confrunta cu opoziţia ultranaţionalistă, eurosceptică şi în mod deschis pro-rusă. „Astfel, pentru ca ideea de a oferi ruşilor (posibilitatea) de a construi o bază militară aici să nu vină nimănui, UE şi SUA ar trebui să aibă o politică imparţială faţă de noi”, a continuat acesta. „Ce se va întâmpla, spre exemplu, dacă o bază militară rusă ar fi construită în Serbia?” se întreabă Dacic. „Ar fi asta o problemă pentru Statele Unite? Cu siguranţă”, a răspuns el.
UE trebuie să se pronunţe în martie 2012 asupra statutului de candidat solicitat de Belgrad, însă cere în schimb progrese în negocierile pe care le sponsorizează între Serbia şi Kosovo. Responsabilii politici sârbi apreciază cu toate acestea că UE susţine cauza Priştinei şi nu ţine cont de interesele legitime ale Serbiei. Republica Kosovo şi-a proclamat independenţa la 17 februarie 2008, recunoscută de 22 din 27 de state UE şi de către Statele Unite. Susţinută de Rusia si China, Serbia refuză să o recunoască, considerând Kosovo ca fiind provincia sa sudică.

Precedent periculos

Anterior, Rusia a negat că un centru pentru situaţii de urgenţă inaugurat în apropierea oraşului Niş, în Serbia, a fost creat pentru a spiona România, unde vor fi găzduiţi interceptorii scutului american antirachetă. Informaţii despre posibila instalare a tehnicii de spionaj la Niş au început să circule după ce preşedintele Medvedev a anunţat, în 2009, că Rusia va deschide respectivul centru la Niş. Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, a declarat la ceremonia de inaugurare că aceste informaţii sunt „fabricate”. Centrul va fi dotat pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure, inundaţiilor şi cutremurelor, nu pentru spionaj, susţine ministrul. „Invit toate ţările care suspectează că aceasta va deveni o bază rusească să vină şi să se alăture echipelor noastre de deminare. Ele au fost cele care au plasat aici dispozitive explozive”, a spus ministrul rus, cu aluzie la bombele cu fragmentare lansate de avioanele americane în timpul bombardamentelor din 1999.
La randul sau, minsitrul sârb de Interne, Ivica Dacici, a declarat că Serbia este un stat suveran, care are dreptul de a permite instalarea de tehnică militară străină pe teritoriul său, dar că aceasta va sluji scopurilor umanitare şi că respectivul centru este parte a unui mecanism european pentru situaţiile de urgenţă.

Referendum inutil

Sârbii din nordul Kosovo au votat, marţi şi miercuri, în cadrul unui referendum nerecunoscut nici la Priştina, nici la Belgrad, pentru recunoaşterea instituţiilor kosovare albaneze. Peste 35.000 de alegatori inscrisi in cele patru municipalitati cu majoritate sarba din nordul Kosovo au fost chemati sa raspunda prin “da” sau “nu” la intrebarea: “Acceptati institutiile pretinsei republici Kosovo instalate la Pristina?”. Doar comunitatea etnica sarba din nord este compactă, rezultatul fiind previzibil, cu mai puţin de 100 de voturi in favoarea recunoasterii legitimitatii autoritatilor albaneze de la Pristina.
Conform analistilor politici, citati de mass-media regionala, miza referendumului ţine mai mult de orientarea politică a Belgradului. Aici urmează să aibă loc alegeri legislative în luna mai 2012, iar singurul mare atu al puterii prooccidentale de la Belgrad nu poate fi decât acordarea pentru Serbia a statutului de ţară candidată la aderarea la UE, iar aceasta nu se poate obţine decât după ajungerea la un acord între Serbia şi Kosovo, în negocierile care au loc de luni bune la Bruxelles. De aceea, preşedintele Boris Tadici a declarat că „referendumul lezează interesele statului”. Desigur, pe lângă criticarea referendumului cetăţenilor sârbi, Tadici a declarat că nu va recunoaşte independenţa Kosovo.

Sfidare directă

Într-atât de mult îşi doreşte preşedintele Boris Tadici statutul de ţară candidată la aderare penru Serbia, încât s-a declarat de acord cu o întâlnire cu premierul kosovar Hashim Thaci, fost comandant al UCK, cu condiţia ca aceasta să nu fie interpretată ca o recunoaşterea tacită a independenţei Kosovo. Mai mult, puterea din Serbia doreşte chiar şi o modificare a constituţiei, astfel încât noua lege fundamentală să poată permite încheierea unor acorduri cu ceea ce Serbia recunoaşte acum ca fiind o provincie a ţării-Kosovo.
În acest context, poziţia statelor UE care nu recunosc independenţa Kosovo trebuie repede adaptată, pentru a evita situaţia în care acestea, printre care şi Romania, apără o cauză sârbească cu mai multă înverşunare decât Belgradul insuşi.
Secretarul de stat pentru Kosovo din guvernul sârb a numit referendumul drept „o sfidare directă” a Belgradului. Aceasta pentru că puterea prooccidentală din Serbia are de trecut testul alegerilor parlamentare din luna mai, iar faptul că nu recunoaşte acest referendum poate favorizat partidele naţionaliste din ţară. Liderul Partidului Progresists, naţionalistul Tomislav Nikolici a şi propus că ar fi necesar ca toate partidele să anunţe care este proiectul pentru evoluţia relaţiei cu Kosovo, în ziua în care demarează campania electorală. Motivul invocat de liderul partidului de opoziţie, a fost acela că populaţia trebuie să ştie care sunt viziunile tuturor partidelor.

UE si Kosovo discuta despre vizele Schengen

Reamintim ca la sfarsitul lunii ianuarie 2012, Uniunea Europeană a initiat discuţiile cu Priştina privind eliminarea regimului de vize pentru kosovarii care călătoresc în spaţiul Schengen, conform unei surse oficiale. “Ştiu în ce măsură eliminarea regimului de vize este importantă pentru cetăţenii din Kosovo şi sunt fericită că am demarat” acest proces, a declarat la Priştina comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom. La rândul său, premierul kosovar Hashim Thaci a salutat deschiderea unui “nou capitol” în istoria Kosovo.
Locuitorii din Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa de Serbia în 2008, sunt ultimii cetăţeni din Balcani care trebuie să obţină o viză pentru a călători în spaţiul Schengen care cuprinde 25 de ţări europene. Locuitorii din Macedonia, Muntenegru şi Serbia beneficiază de această facilitate din 2009 în timp ce cei din Albania şi Bosnia pot călători în spaţiul Schengen fără viză din 2010.
Kosovo va primi în curând un ghid de clarificare a condiţiilor ce trebuie împlinite înainte de a obţine eliminarea vizelor. Bruxelles a făcut deja cunoscut Priştinei că se aşteaptă la progres notabil în special privind întoarcerea şi integrarea refugiaţilor sârbi care au fugit din Kosovo după conflictul din 1998-1999 precum şi în gestionarea şi controlul frontierelor.
“Acordarea privilegiului de a călători fără vize va depinde în totalitate de guvernul din Kosovo şi de continuarea eforturilor sale de punere în practică a reformelor (…) precum şi de progresul concret înregistrat pe teren”, a apreciat Malmstrom.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *