Serbia refuză recunoașterea Kosovo de dragul UE

, , , , , , ,
 
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Serbia nu îşi va călca în picioare Constituţia şi demnitatea prin recunoaşterea statului artificial Kosovo de dragul perspectivei europene, a subliniat recent ministrul de externe sârb Ivica Dacic, transmite Tanjug, citat de KARADENIZ PRESS. Referitor la o declaraţie recentă a parlamentarului german Peter Beyer potrivit căreia Serbia nu va putea adera la Uniunea Europeană în absenţa recunoaşterii (independenţei) Kosovo de către Belgrad, Dacic a declarat cotidianului Vecernje Novosti că mesajul ar trebui să fie luat în serios întrucât Beyer este un oficial al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului german Angela Merkel.

”Dar dacă lucrurile ar sta aşa, atunci care este scopul dialogului de la Bruxelles şi al procesului obositor – pentru noi – şi extrem de frustrant dacă rezultatul este cunoscut dinainte? Bătălia diplomatică pentru Kosovo-Metohija este încă în faţa noastră”, a spus şeful diplomaţiei sârbe.

Blocaj politic

Problema Kosovo este cel mai mare obstacol în calea integrării europene a Serbiei, a afirmat preşedintele sârb Aleksandar Vucic, comentând o declaraţie recentă a comisarului european pentru politică de vecinătate şi negocieri în vederea extinderii Johannes Hahn, conform căreia Kosovo nu este singura problemă esenţială pe calea aderării Serbiei la Uniunea Europeană. Potrivit lui Vucic, menţinerea păcii şi a stabilităţii şi apărarea securităţii cetăţenilor sârbi din Kosovo-Metohija vor deveni din ce în ce mai dificile, întrucât este tot mai evident că nu va exista o soluţie de compromis.

Acest lucru este cauzat de atmosfera din Serbia centrală şi din Kosovo-Metohija, ca şi de factori externi care nu doresc un acord, a declarat Vucic pentru postul de televiziune sârb Pink. ”Cetăţenii trebuie să înţeleagă că economia poate înregistra progrese numai dacă avem pace şi stabilitate şi dacă nu există niciun incident serios în Kosovo”, a reiterat Aleksandar Vucic.

Reamintim că Republica Kosovo şi-a declarat independenţa în februarie 2008, aceasta fiind recunoscută până în prezent de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Ţările membre UE care nu au făcut acest lucru sunt Spania, România, Slovacia, Grecia şi Cipru. În acest moment, între Priștina și Belgrad se duce un război diplomatic dur pentru a obține, respectiv împiedica, recunoașterea independenței kosovare.

Negocierile sârbo-kosovare mediate de Bruxelles au dus la un acord cadru în 2013. Totuşi, fiecare parte susţine că cealaltă îşi încalcă angajamentele în domenii precum energia, învăţământul şi drepturile minorităţii sârbe din Kosovo.

NATO sprijină independența Kosovo

NATO sprijină independența Kosovo

Kosovo, armată proprie

Parlamentul din Kosovo, teritoriu din Balcani ce se bazează pe trupele NATO pentru a-i asigura protecţia, a aprobat recent crearea unei armate naţionale, deşi minoritatea sârbă susţine că măsura este ilegală, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Deputaţii sârbi din Parlamentul de la Priștina, susţinuţi viguros de Belgrad, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, au blocat o astfel de măsură în trecut spunând că înfiinţarea unei armate naţionale necesită o schimbare a Constituţiei.
Însă, trei legi promovate de guvernul kosovar şi votate de parlamentul unicameral de la Pristina modifică mandatul Forţei de Securitate din Kosovo (KSF), care va deveni astfel o armată naţională cu 5.000 de militari activi şi 3.000 de rezervişti – ceea ce, susţine guvernul kosovar, nu necesită modificări ale Constituţiei. Măsura a fost aprobată cu 98 de voturi în parlamentul de 120 de locuri al Kosovo, deşi a fost boicotată de cei 11 deputaţi sârbi. Un al doilea vot va avea loc în zilele următoare.

Legi contestate

Forţa de Securitate din Kosovo este alcătuită din 2.500 de militari, echipată cu armament uşor şi pregătită de NATO. Ea asigură misiuni precum gestionarea situaţiilor de criză, protecţia civilă şi aprovizionarea.

‘Cele trei legi au un singur scop, acela de a proteja integritatea teritorială a Kosovo, de a proteja cetăţenii tuturor comunităţilor din Kosovo’, a declarat premierul Ramush Haradinaj înaintea votului.

Teritoriul balcanic fără ieşire la mare, cu 1,8 milioane de locuitori, este încă păzit de 4.000 de militari NATO la aproape două decenii de la încheierea războiului. NATO a declarat că nu intenţionează să părăsească Kosovo în viitorul apropiat, dar a sugerat că orice schimbare a statutului KSF ar putea conduce la o reducere a forţelor sale. ‘Orice schimbare în structura, mandatul şi misiunea Forţei de Securitate din Kosovo trebuie decisă de autorităţile kosovare’, a declarat un oficial NATO, citat de mass-media internațională.

UE, obiectiv pentru Belgrad și Priștina

UE, obiectiv pentru Belgrad și Priștina

Garanții pentru Kremlin

Serbia nu vrea şi nu va adera la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat recent, în Rusia, Maja Gojkovici, preşedintele Parlamentului de la Belgrad, informează site-ul agenţiei Tass. „În actualele condiţii geopolitice marcate de instabilitate, Serbia a decis în Parlament să menţină neutralitatea militară. Ca naţiune, vrem să ne protejăm spaţiul aerian şi ţara”, a declarat Maja Gojkovici într-un discurs rostit în Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei.

„Serbia nu doreşte şi nu intenţionează să adere la NATO. Istoria noastră în privinţa acestei relaţii este prea dificilă pentru a ne mai gândi. Totuşi, Serbia rămâne deschisă cooperării, iar politica de neutralitate militară face posibilă cooperarea activă cu toţi partenerii din regiune şi din alte zone, în interesul stabilităţii”, a precizat Gojkovici.

Kosovo, așa-zis stat

Kosovo este pentru Serbia un aşa-zis stat, indiferent cum se referă la el Washingtonul şi ambasadorul SUA la Belgrad, a declarat recent preşedintele sârb Aleksandar Vucic, comentând o declaraţie a ambasadorului american Kyle Scott conform căreia Kosovo este un stat suveran, relatează mass-media sârbă. „Ar fi fost frumos din partea lui să fi arătat ceva mai mult respect pentru ţara gazdă”, a afirmat Vucic, adăugând că reprezentantul guvernului sârb care a participat la evenimentul în cadrul căruia Kyle Scott a făcut respectiva declaraţie, ar fi trebuit să reacţioneze. „Orice ar însemna pentru dumneavoastră aşa-zisul guvern din Kosovo, pentru noi este un aşa-zis guvern”, a insistat preşedinte sârb, care a mai menţionat în context că datoria diplomaţilor nu este de a-i corecta pe jurnalişti, ci de a le răspunde la întrebări.

Bătălia pentru resurse

Parte integrantă a Kosovo’, ‘proprietate a Serbiei’: lacul artificial Gazivode aminteşte cât de departe este un acord de normalizare între Pristina şi Belgrad, care ar trece printr-o modificare a frontierelor, notează France Presse, citată de mass-media. Susţinută public de către Washington şi cu jumătate de voce de Paris, respinsă de Berlin, această idee are meritul simplităţii aparente.
Evocată fără a intra în detalii în această vară de preşedinţii sârb şi kosovar, Aleksandar Vucic, şi Hashim Thaci, ea ar consta – potrivit presei locale – într-un schimb de teritorii: Serbia ar oferi cel puţin parţial Valea Presevo (populată preponderent de albanezi) şi va recupera zona situată la nord de oraşul divizat Mitrovica, unde staţionează în continuare o forţă internaţională de menţinere a păcii.
Cu o lungime de 24 de km şi traversat de graniţă, lacul cu 370 de milioane de metri cubi de apă reaminteşte însă că nimic nu este simplu între Serbia şi fosta sa provincie predominant albaneză, a cărei independenţă Belgradul refuză să o recunoască.
Serbia a pierdut controlul asupra Kosovo în urma bombardamentelor NATO care au forţat-o să-şi retragă trupele implicate într-un conflict împotriva gherilei separatiste kosovare albaneze (1998-1999, 13.000 de morţi). Potrivit estimărilor, circa 120.000 de sârbi au rămas în Kosovo şi îşi susţin fidelitatea faţă de Belgrad.

Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar

Gazivode, pe care kosovarii albanezi îl numesc Ujman, se întinde în proporţie de trei sferturi pe teritoriul kosovar, dar într-un sector predominant sârb, unde Pristina nu a ajuns să-şi impună jurisdicţia. Lacul are o importanţă crucială pentru independenţa energetică şi alimentarea cu apă a provinciei Kosovo.

‘Gazivode arată cel mai bine în multe privinţe amploarea problemei cu care ne confruntăm, diferenţele noastre, luptele noastre politice aprige’, a declarat Aleksandar Vucic în timpul vizitării acestui lac la 9 septembrie. Pristina s-a opus acestei vizite, dar apoi a cedat: ‘Au existat presiuni din partea Uniunii Europene, nu am avut de ales’, a explicat ministrul de externe kosovar Behgjet Pacolli.

Trei săptămâni mai târziu, Hashim Thaçi a replicat printr-o sesiune foto în cursul unei plimbări cu barca cu motor pe lac, suscitând indignarea Belgradului. ‘O vizită normală la una dintre frumuseţile noastre’, a spus el.

În timpul vizitei lui Aleksandar Vucic, lucrătorii de la baraj l-au decorat cu un drapel sârbesc. ‘Dreptul de a gestiona Gazivode aparţine Serbiei’, a declarat Srdjan Vulovic, directorul companiei ‘Ibar’, societate publică înfiinţată de Belgrad, care vinde apă în Kosovo aşa cum a făcut-o şi în perioada iugoslavă. Potrivit acestuia, barajul a fost construit în anii 1970 şi ‘întregul împrumut, în valoare de aproximativ 90 de milioane de dolari, a fost rambursat de Republica Serbia’.

Linii roșii

Şeful negociatorilor kosovari, Avni Arifi, avertizează că la viitoarele discuţii va considera ‘deplasată orice tentativă de a lansa vreo dezbatere legată de lac’. ‘Este o resursă a Kosovo, (…) şi nu discutăm despre resursele noastre cu Serbia’, a declarat el pentru AFP. Lacul aparţine ‘teritoriului inalienabil al unei ţări suverane’, adaugă şi premierul Ramush Haradinaj.

‘Vucic şi amicii săi politici din Serbia ştiu foarte bine’ că acest lac ‘este călcâiul lui Ahile al Kosovo’ a cărei ‘independenţă şi stabilitate ar fi pusă sub semnul întrebării’ dacă ‘ar reveni Serbiei’, susţine Agon Dida, expert kosovar în probleme energetice.
Lacul furnizează apă celor două centrale cu cărbune ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’, care produc 95% din energia electrică a provinciei.

‘Fără Gazivode, Kosovo ar fi lipsit de energie electrică’, recunoaşte Srdjan Vulovic. ‘Kosovo ar fi într-o situaţie de risc energetic’, recunoaşte şi Agon Dida. Fără răcire, ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’ s-ar putea opri rapid, lăsând în întuneric circa 1,8 milioane de persoane.

Potrivit lui Ilir Abdullahu, directorul noii staţii de epurare a apelor uzate care a rezolvat lipsa cronică de apă din Pristina, lacul este ‘singura alternativă pentru aprovizionarea’ acestei infrastructuri. Circa 700.000 de locuitori din sudul regiunii depind de el.

Dar preşedintele sârb Aleksandar Vucic spune că dependenţa este dublă: ‘Nici oamenii din Zubin Potok şi Ibar Kolasin (sectoarele sârbeşti) nu pot rămâne fără Gazivode’. (M.B.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *