Serbia, la judecata UE

, , ,
 

Comisarul pentru Extindere al UE, Olli Rehn, sprijina integrarea Serbiei

Comisarul pentru Extindere Olli Rehn conditioneaza integrarea sarba de autonomizarea Voivodinei

Belgradul va fi informat despre pozitia statelor membre ale Uniunii Europene (UE) privind candidatura Serbiei UE si urmatorii pasi ce vor fi intreprinsi, a declarat recent ambasadorul Spaniei in capitala sarba, Inigo de Palacio Espana, citat de agentia Tanjug, preluata de mass-media de la Bucuresti. Conform mass-media de la Belgrad, recenta adoptare a unui statut care largeste autonomia provinciei Voivodina mareste sansele de demarare a procesului de integrare europeana a UE.
„Am demarat consultatiile cu statele membre ale UE privind cererea Serbiei si pe 26 ianuarie va avea loc o reuniune UE-Serbia la nivel ministerial. Credem ca Serbia va primi informatii clare in legatura cu pozitia noastra si masurile urmatoare in ce priveste candidatura sa la UE”, a declarat De Palacio Espana. Diplomatul spaniol a reafirmat ca tara sa, care detine in acest semestru presedintia prin rotatie a UE, sustine puternic candidatura Serbiei la Uniunea Europeana. „Cand Belgradul si-a prezentat candidatura la UE, la 7 ianuarie 2010, am subliniat ca este deosebit de important ca Serbia, care are un rol important in regiune, a decis sa supuna aprobarii UE cererea sa. Spania considera ca in ce priveste Consiliul European, el ar trebui sa ceara Comisiei Europene sa pregateasca o recomandare pentru obtinerea statului de candidat”, a mai spus ambasadorul spaniol. Inigo de Palacio Espana a subliniat insa ca reuniunea ministeriala din 26 ianuarie 2010 nu este, in forma sa, o ocazie potrivita pentru a da o decizie formala privind candidatura Serbiei la UE, deoarece este contrar procedurii obisnuite. Diplomatul spaniol a precizat ca decizia este luata de Consiliul Afaceri Generale, adaugand ca nu poate spune cand va fi inclusa pe agenda cererea Serbiei.

Operatiunea Voivodina

Reamintim ca autoritatile de la Belgrad au decis evitarea unui nou episod Kosovo si au decis recent aprobarea unui nou statu pentru autonomie largita in privincia Voivodina, dar fara elemente de statalitate. Proiectul legislativ prezentat de guvern a fost votat de 138 dintre cei 168 de deputati prezenti. Documentul restabileste in mare masura autonomia de care beneficia Voivodina, la fel ca si Kosovo, in cadrul fostei Iugoslavii, dar care a fost abolita de presedintele Slobodan Milosevic la sfarsitul anilor 1980, inainte de dezmembrarea federatiei.Guvernul de la Belgrad a argumentat ca legea votata luni face parte din procesul de reforma si descentralizare, necesar pentru apropierea de Uniunea Europeana. Decizia Legislativului s-a lovit de  replica nationalistilor care nu sunt de acord cu aceasta decizie si avertizeaza ca se ajunge la crearea unui “stat in stat”, ce deschide calea pentru ca Voivodina sa isi declare independenta, dupa exemplul provinciei Kosovo in 2008. “Este un act periculos de separatism”, a acuzat in cadrul dezbaterii parlamentare deputatul Vjerica Radeta, membru al Partidului Radical Sarb.
Legea permite provinciei multietnice sa incheie acorduri de cooperare regionala, sa detina reprezentante proprii la Bruxelles si in regiunile europene (prima va fi deschisa la Graz, in Austria), sa infiinteze o banca de dezvoltare si o academie de stiinte si arte. Teritoriul provinciei nu va putea fi modificat fara acordul cetatenilor sai, exprimat prin referendum, unde este necesar votul majoritatii. Orasul Novi Sad (70 km nord de Belgrad) va fi “capitala administrativa” a Voivodinei.

Adoptare asteptata

La randul sau si parlamentul unicameral al provinciei Voivodina a aprobat noul statut care largeste autonomia provinciei din nordul Serbiei. Documentul a fost aprobat de 86 din cei 120 de deputati ai Adunarii Voivodinei, adica de toti membrii coalitiei aflate la putere. Deputatii Partidului Radical Sarb (SRS, ultranationalist) si ai Partidului Progresist Sarb (SNS, nationalist) au boicotat votul, apreciind ca noul statut va conduce la secesiunea Voivodinei de Serbia.
Odata cu intrarea in vigoare a acestui document, Voivodina isi recupereaza autonomia de care beneficia in cadrul Serbiei pana la suprimarea ei in 1990 de catre fostul presedinte iugoslav Slobodan Milosevic. Presedintele Milosevic a aplicat aceeasi masura si provinciei Kosovo, care ulterior si-a declarat independenta in februarie 1998. „Dispozitiile din statutul Voivodinei furnizeaza instrumentele pentru asigurarea unei dezvoltari economice libere si eficace, pentru pastrarea identitatii comunitatilor nationale”, precum si pentru descentralizarea si democratizarea Serbiei, a indicat in cadrul proclamarii statutului presedintele Adunarii Voivodinei, etnicul maghiar Sandor Egeresi.
Planul adoptat la Belgrad prevede ca autoritatile din Voivodina sa aiba dreptul de a semna acorduri cu alte regiuni, nu insa si cu alte state nationale. Provincia sarba va putea sa aiba si reprezentante proprii la Bruxelles si in regiunile europene, prin intermediul carora sa-si promoveze interesele economice, culturale si educative. Totodata, Voivodina urmeaza sa aiba o banca proprie de dezvoltare, care va putea oferi credite pentru IMM-uri si modernizarea infrastructurii, in pofida protestelor ultranationalistilor sarbi, care au acuzat autoritatile sarbe de acceptarea tacita a unui „separatism bancar”.
Voivodina va mai beneficia de o justitie autonoma, dar Adunarea Regionala nu va putea sa adopte texte cu forta de lege, guvernul sarb de la Belgrad mentinandu-si dreptul de a cere Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii sau legalitatii unei decizii luate de Voivodina, inainte de a intra in vigoare.
Reamintim ca regiunea Voivodina are doua milioane de locuitori ce apartin de 25 de etnii diferite. Conform ultimului recensamant oficial, pe langa sarbii majoritari, 14% din locuitori sunt maghiari, iar 1,5% sunt romani (n.r. – circa 34.500 de locuitori). Odata cu garantarea autonomiei in Voivodina, limba romana are statut oficial, alaturi de sarba, maghiara, croata, ruteana si slovaca.

Test pentru Serbia

Alianta Maghiarilor din Voivodina, care detine si presedintia parlamentului de la Novi Sad, a precizat ca proiectul de lege al autonomiei propus de Belgrad „nu este ideal“, insa a aratat ca il va sustine „pentru a nu opri evolutia“ provinciei. Decizia guvernului de la Belgrad de a propune o lege care sa ofere acest tip de autonomie largita a fost foarte delicata, mai ales pe fondul proclamarii independentei provinciei Kosovo. Desi autonomia conferita Voivodinei este mai redusa decat cea de care provincia s-a bucurat in cadrul fostei Iugoslavii, unii politicieni sarbi se tem ca aceasta poate reprezenta un precedent periculos, vorbind despre „disolutia“ Serbiei si aparitia unui „stat in stat“.
Liderul Partidului Progresist Sarb, Aleksandar Vucici, a avertizat ca legea permite modificarea statutului Voivodinei prin referendum provincial, si nu unul organizat la nivelul intregii Serbii. „Nici o mare putere nu insista pentru ca noi sa acceptam aceasta. De ce sa se rupa Serbia fara macar ca cineva sa ne ceara acest lucru?“, a spus Vucici, facand aluzie la presiunile exercitate asupra Serbiei pentru acceptarea independentei Kosovo. „De ce sa nu oferim o autonomie substantiala Voivodinei, pentru ca albanezii din Kosovo sa vada ce au pierdut“, sustine insa Aleksandar Popov, directorul Centrului pentru Regionalism de la Belgrad, citat de mass-media internationala. In acelasi timp, analistii politici sarbi considera ca autonomia reprezinta pretul pe care presedintele moderat de la Belgrad, Boris Tadici, trebuie sa-l plateasca pentru voturile Voivodinei, care l-au propulsat in fruntea Serbiei. In favoarea autonomiei au fost si declaratiile comisarului pentru Extindere al UE, Olli Rehn, care a aratat ca reglementarea acestei probleme reprezinta un test pentru Serbia in drumul catre aderarea la UE.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *