Serbia, favorită în cursa pentru integrare europeană dintre statele balcanice

, , , , , , , , ,
 
Comisarul european Jean Claude Juncker sprijină aderarea Serbia la UE

Comisarul european Jean Claude Juncker sprijină aderarea Serbia la UE

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Serbia este țara candidată la aderare care a avansat cel mai mult în procesul de integrare europană, relatează mass-media de la Belgrad, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acesta a subliniat că data aderării depinde în primul rând de Serbia, iar la conferința de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a spus că nu a venit la Belgrad pentru a da lecții Serbiei. Președintele Comisiei Europene a afirmat că UE consideră că sunt șase domenii în care Serbia trebuie să acţioneze pe drumul spre UE. Oficialul UE a menționat faptul că este absolut necesar ca Serbia să își rezolve problemele cu Republica Kosovo pentru a putea adera la blocul comunitar.

Reamintim că Serbia este cel mai important aliat al Federației Ruse din Balcani, Moscova sprijinind demersurile Serbiei de blocare a recunoașterii independenței Republicii Kosovo de către comunitatea internațională. Federația Rusă vinde sisteme de armament Serbiei, iar o parte importantă din economia sârbă este controlată de firme cu capital rusesc, cel mai bun exemplu fiind Gazprom.

Presiuni germane

Serbia va trebui să accepte independenţa Kosovo pentru a putea adera la Uniunea Europeană, a declarat recent, în timpul unei vizite la Pristina ministrul german de externe, Sigmar Gabriel. Oficialul german a promis liderilor kosovari că îi va ajuta pentru a obţine recunoaşterea independenţei şi din partea statelor UE care încă nu au recunoscut-o, România fiind printre ele.

„Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo”, a spus Sigmar Gabriel, citat de agenţia Reuters, la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. „Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa”, a insistat ministrul de externe german, susţinând că a transmis acelaşi mesaj şi la Belgrad, unde a avut întrevederi cu oficialii sârbi înainte de a veni la Pristina.

Kosovo visează la integrarea europeană

Kosovo visează la integrarea europeană

Kosovo, viitor membru UE?!

Sigmar Gabriel a mai spus la Pristina că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.

„În mod natural, aderarea la UE este obiectivul final. Pentru aceasta una dintre condiţii este să convingem cele cinci state ale UE care nu recunosc Kosovo că o asemenea recunoaştere este logică, întrucât Kosovo nu va mai face parte niciodată din Serbia”, a motivat şeful diplomaţiei germane.

UE vs. Kosovo

Mai mult de jumătate dintre sârbi ar vota în favoarea aderării la Uniunea Europeană, în timp ce aproape un sfert s-ar pronunţa împotriva intrării ţării lor în blocul comunitar, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS.

Potrivit sondajului, realizat de Ministerul sârb al Integrării Europene, la întrebarea ”Susţineţi Serbia să devină stat membru al UE ?”, 52% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ, 24% – negativ, iar 12% au spus că nu vor vota sau nu ştiu cum să răspundă.Sprijinul faţă de reformele cerute de aderarea la UE rămâne foarte mare: 65% dintre respondenţi cred că ele ar trebui aplicate indiferent de aderarea la organizaţie, spre binele cetăţenilor şi al ţării, transmite Agerpres.

Întrebaţi care este cel mai mare donator pentru Serb ia începând din 2000, 24% au indicat Uniunea Europeană, restul enumerând Rusia, China, Japonia şi alte ţări. Potrivit unor date oficiale, UE şi membrii săi au donat Serbiei 4,31 miliarde de euro începând din 2000, fiind cel mai mare donator pentru Belgrad.

Acelaşi sondaj arată că aproximativ 19 % dintre sârbi sunt de părere că aderarea la UE va spori şansele oamenilor de a găsi un loc de muncă, 15% cred că le va oferi tinerilor perspective mai bune, iar 13% consideră că intrarea în blocul comunitar va fi o ocazie de a transforma ţara lor într-un stat de drept. Sondajul a fost efectuat în decembrie anul trecut, pe un eşantion de 1.050 de persoane cu vârste de peste 18 ani. Comparativ cu Serbia, în Muntenegru peste 80% dintre cetăţeni susţin aderarea ţării lor la UE.

2025, o dată deschisă tuturor candidaților

Jean-Claude Juncker, a declarat, la Tirana, că țările din vestul Balcanilor ar trebui să fie pregătite pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2025, dacă vor fi îndeplinit până atunci toate criteriile necesare pentru a deveni membre. „Contrar celor citite peste tot, Comisia şi eu nu am spus că Serbia şi Muntenegru vor fi neapărat membri ai UE în 2025. Termenul din 2025 este deschis tuturor ţărilor candidate. Iar în măsura în care o ţară candidată va îndeplini până atunci sau mai devreme toate criteriile pentru aderare, vom acţiona astfel încât eforturile acesteia să fie recunoscute de UE”, a declarat acesta.

Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE, menţionează Reuters. Aceste ţări negociază deja mai multe capitole din cele obligatorii pentru intrarea în Uniune şi au încheiat deja câteva. Albania şi Macedonia speră să primească undă verde de la Bruxelles pentru începerea negocierilor în câteva luni.

Albania, Macedonia, Muntenegru și Serbia sunt candidate oficiale la aderarea la UE, în timp ce Bosnia și Kosovo încearcă să obțină acest statut.

Regiune importantă

UE consideră Balcanii Occidentali o regiune importantă în dosare precum controlul imigrației și combaterea unor amenințări mergând de la presupusul amestec al Rusiei la islamul radical.

Țările membre au conștientizat că „poate fi obținută pacea în Balcani și că în acest scop perspectiva aderării la UE este vitală”, a adăugat reprezentantul Comisiei Europene. El nu a susținut însă ideea unei Europe cu mai multe viteze, întrucât, în opinia sa, acest lucru ar duce la apariția unor linii de separație între țările membre. (N.G./M.I.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *