Serbia avertizeaza ca problema Kosovo va fi solutionata altfel atunci cand va deveni membra UE

, , ,
 

Kosovo- Serbia

Oficialii de la Belgrad cred ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene, este de parere secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug. ”Noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”,  a declarat Ivanovic pentru ziarul Dnevnik din Novi Sad. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Exemplu Ciprului

Doar dupa integrarea in UE, Ciprul a obtinut capacitatea de a-si rezolva problema teritoriala intr-un mod eficient, iar drepturile si obligatiile impuse de UE nu vor fi aplicate Kosovo pana cand statutul sau final nu va fi stabilit clar. “Numai acest lucru va schimba actuala pozitie extrem de radicala a albanezilor si totodata va determina Serbia sa ia in considerare o solutie foarte inventiva in ceea ce priveste statutul provinciei sale sudice”, a mai spus Ivanovic. Intrebat daca acest lucru inseamna ca locuitorii sa afle in scurt timp ca Serbia nu va intra in UE in conditiile in care provincia Kosovo are statut autonom, Ivanovic a declarat ca se impune ca oamenii sa fie informati cu privire la acest lucru.

Planuri kosovare

Reactia sarbilor vine pe fondul anuntului cum ca Executivul de la Pristina si reprezentanti internationali elaboreaza un plan vizand integrarea nordului Kosovo, regiune cu populatie majoritar sarba, in institutiile kosovare, un proiect pe care Belgradul il respinge deja, a declarat marti o sursa guvernamentala, citata de AFP si preluata de mass-media locala.”Guvernul si Biroul civil international (ICO) condus de Pieter Feith elaboreaza un plan vizand integrarea nordului” Kosovo in restul Kosovo, a declarat ministrul kosovar al administratiei locale, Sadri Ferati. Nordul Kosovo, sustinut de Serbia, este populat aproape in exclusivitate de sarbi, care resping autoritatea Pristinei. „Planul are ca scop stabilirea unei prezente fizice a institutiilor Kosovo in nord si consolidarea administratiilor locale” in aceasta regiune, alipindu-le autoritatilor de la Pristina, a spus oficialul. Biroul civil international este o misiune care reprezinta principalele tari ce au recunoscut independenta Kosovo, proclamata in februarie 2008. Institutia este condusa de Feith, care este si reprezentant special al Uniunii Europene in Kosovo. Planul vizeaza „stabilirea statului de drept intr-o regiune supusa mult timp tensiunilor”, a declarat Ferati. „Cetatenii vor avea ocazia sa participe la luarea de decizii si nu vor trebui sa improvizeze institutii paralele”, a adaugat el, precizand ca acest plan prevede crearea unui fond care „va oferi mari perspective” pentru aceasta regiune. Ferati a facut aluzie la institutiile create de sarbii din nordul Kosovo si care nu vor sa se subordoneze decat Belgradului.

Retaliere sarbeasca

Odata cu raspandirea acestor informatii vizavi de planurile kosovare, autoritatile de la Belgrad au calificat acest lucru drept o “provocare periculoasa si inutila”. „Acest plan propus de ICO prevede activitati al caror scop este sa forteze majoritatea sarbilor in nordul Kosovo sa accepte proclamarea unilaterala a independentei”, a declarat presedintele sarb Boris Tadici in cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, consacrat Kosovo. Ministrul sarb de externe Vuk Jeremici a avertizat marti, la Bruxelles, in legatura cu orice „masura unilaterala” in ceea ce priveste Kosovo.

Propuneri austriaco-grecesti de extindere

Sefii diplomatiilor de la Viena si Atena au trimis miercuri o scrisoare comuna sefului diplomatiei europene, Catherine Ashton, in care isi expun viziunea asupra a ceea ce Uniunea trebuie sa realizeze in cursul anului 2010 in ceea ce priveste Balcanii de Vest, potrivit portalului EUObserver.UE ar trebui sa incheie negocierile de aderare cu Croatia, sa raspunda la solicitarea Serbiei de a adera la UE, sa demareze negocierile cu Macedonia si sa elimine vizele pentru albanezi si bosniaci, considera Dimistris Droutsas (Grecia) si Michael Spindelegger (Austria). “Progresele din Balcani nu se sustin inca. Mai mult chiar, in perioade dificile din punct de vedere economic, se ridica multe semne de intrebare in legatura cu perspectivele Balcanilor de Vest”, recunosc cei doi ministri de externe. Ei cer consolidarea relatiilor cu alte state candidate, precum Albania sau Muntenegru, si “progrese concrete in ceea ce priveste angajamentul UE fata de Kosovo, a carui independenta nu este inca recunoscuta de toate statele membre”. Cei doi oficiali ofera acest plan drept baza de discutii pentru intalnirea la nivel inalt a reprezentantilor UE cu liderii din Balcani, ce ar urma sa aiba loc in luna mai la Sarajevo.

Compromis pentru Macedonia

Scrisoarea aminteste de disputa inca nerezolvata legata de numele Fostei republici Iugoslave a Macedoniei si cer o “solutie reciproc acceptabila” atat partii macedonene, cat si celei grecesti. In luna decembrie, liderii UE au convenit sa amane pentru prima jumatate a lui 2010 luarea unei decizii privind inceperea negocierilor de aderare cu Skopje. Luarea unei astfel de decizii presupune unanimitate in randul statelor membre, insa Grecia – nemultumita de faptul ca numele statului candidat coincide cu cel al provinciei sale – s-a opus. De altfel, Atena blocheaza si aderarea Macedoniei la NATO pana la solutionarea disputei legata de nume.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *