Seful NATO aterizeaza la Erevan pentru a detensiona conflictul cu Azerbaidjan

, , , , ,
 

Liderul NATO, Anders Fogh Rasmussen, impreuna cu presedintele Armeniei, Serj Sarkisian

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, va incepe miercuri o vizita oficiala de doua zile la Erevan, in incercarea de a aplana puternicele tensiuni pe care Armenia le are cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate dupa ce Baku a gratiat si promovat un ofiter azer condamnat pe viata in Ungaria pentru uciderea unui militar armean. in cadrul acestei vizite, Rasmussen va fi primit de catre seful statului Serj Sarkisian si va avea convorbiri cu ministrul de externe, Eduard Nalbandian, si cu cel al apararii, Seiran Ohanian, a precizat Ministerul armean de Externe, citat de RIA Novosti. Vizita secretarului general al Aliantei Nord-Atlantice intervine in contextul scandalului legat de locotenentul azer Ramil Safarov, condamnat la inchisoare pe viata pentru uciderea cu brutalitate a unui ofiter armean in 2004 la Budapesta. Safarov a fost extradat la sfarsitul lunii august de catre Ungaria in Azerbaidjan, unde acesta a fost imediat avansat la gradul de maior si gratiat de presedintele azer Ilham Aliev. Aceasta a provocat o reactie puternica din partea Erevanului, presedintele Sarkisian anuntand ulterior la reuniunea anuala cu ambasadorii ruperea relatiilor diplomatice cu Ungaria si suspendarea oricaror relatii oficiale cu statul ungar.

Amenintari de razboi

Armenia a avertizat luni ca este pregatita de „razboi”, iar ministrul apararii Eduard Nalbandian si seful Statului Major al armatei armene Iuri Haceaturov au dispus cresterea gradului de alerta la nivelul fortelor armatei nationale. Armenii intentioneaza sa-l intampine pe Rasmussen cu actiuni de protest la sosirea sa, miercuri, la Erevan. Potrivit expertilor, secretarul general al NATO va trebui sa raspunda pentru actiunile Ungariei, stat membru al Aliantei, iar pozitia lui Rasmussen se asteapta sa reflecte si pozitia Uniunii Europene. Cooperarea intre Armenia si Alianta Nord-Atlantica se desfasoara in prezent in conformitate cu Planul Individual de Parteneriat (Individual Partnership Action Plan – IPAP) semnat in decembrie 2005. Armenia si Azerbaidjanul isi disputa de mai mult timp controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, care si-a declarat independenta, nerecunoscuta de comunitatea internationala, dupa un razboi soldat cu circa 30.000 de morti si sute de mii de refugiati intre 1988 si 1994. O incetare a focului a fost semnata in 1994, dar Baku si Erevan nu au reusit inca sa se puna de acord asupra statutului regiunii.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *