Marina militara americana sprijina desfasurarea elementelor scutului antiracheta in bazinul Marii Negre

Administratia americana face primul pas in desfasurarea sistemului de aparare antiracheta pentru a proteja Europa impotriva unei potentiale amenintari nucleare iraniene. Pentru o perioada de sase luni, Statele Unite vor trimite in Marea Mediterana o nava de razboi dotata cu un sofisticat sistem radar Aegis. Operatiunea va reprezenta prima din cele patru faze de desfasurare a sistemului de radare si interceptori ce vor fi instalati in urmatorul deceniu in Europa. În faza a doua vor fi desfasurati interceptori terestri in Romania in 2015 iar in 2018 urmeaza sa fie plasat un sistem de interceptori in Polonia. „Este prima demonstratie concreta a angajamentului american fata de apararea antiracheta a aliatilor si partenerilor din Europa”, a aratat intr-un interviu, directorul pentru politicile nucleare si de aparare antiracheta ale Pentagonului, John F.Plumb, citat de mass-media regionala. Potrivit planului adiministratiei Obama, desfasurarea scutului antiracheta va incepe cu plasarea unor interceptori antiracheta si radare pe mare. Ulterior, anul acesta ar urma sa fie plasate radare in sudul Europei. Locatia exacta a acestora nu a fost decisa deocamdata, insa, potrivit Pentagonului, oficialii americani sunt inca in discutii cu cateva state. Secretarul american de stat Hillary Clinton a confirmat planurile Washingtonului de a desfasura elemente ale scutului antiracheta si unitati de aviatie in Polonia. „Asa cum au anuntat presedintii (american si polonez – n.red.) in decembrie, intentionam sa stabilim permanent un detasament american de aviatie in Polonia, sa construim aparare antiracheta in Polonia si, asa cum am convenit la summitul NATO, sa dezvoltam un plan in regiune”, le-a spus Clinton jurnalistilor, inainte de discutii cu ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski. La sfarsitul lui 2010, WikiLeaks a dat publicitatii documente care arata ca NATO pune la punct un plan pentru apararea Estoniei, Lituaniei si Poloniei de amenintari externe. Planul, aprobat de Clinton, prevede ca SUA, Marea Britanie, Germania si Polonia vor desfasura trupe in regiune, in cazul unei agresiuni militare impotriva statelor baltice sau Varsoviei. Statele Unite s-au oferit si sa consolideze securitatea Poloniei in fata Rusiei, prin desfasurarea de forte navale speciale in porturile Gdansk si Gdynia de la Marea Baltica, rotatia trimestriala de avioane F-16 si stabilirea unui detasament de suport permanent de mici dimensiuni, ce s-ar concentra pe consolidarea capacitatilor de lupta poloneze, precum si prin rotatii trimestriale de avioane de transport C-130 Hercules de la baza aeriana Ramstein, din Germania, arata documentele Wikileaks.

Abordare adaptiva in etape

Pe 17 septembrie 2009, Presedintele SUA a anuntat decizia de a dezvolta o abordare adaptiva in etape (Phased Adaptive Approach) pentru sistemul american de aparare antiracheta in Europa, care sa protejeze mai bine fortele desfasurate in Europa si in teatrele de operatii, atat americane, cat si ale Aliatilor, precum si teritoriul SUA si al aliatilor sai. Aceasta abordare prezinta o serie de avantaje clare fata de planul fostei administratii americane:
– creste capacitatea de a apara Europa, in conditiile in care amenintarile reprezentate de rachetele cu raza scurta sau medie de actiune sunt in crestere (in acest sens, varianta propusa de actuala administratie americana tine cont si raspunde celor mai noi evaluari privind riscurile de atacuri cu racheta, care indica un risc crescut in ce priveste acest tip de rachete); prin urmare,
– raspunde amenintarilor actuale si este de natura sa poata incorpora rapid, mai usor, noi tehnologii, pe masura ce amenintarile persista si tehnologiile continua evolueze;
– va fi operationala mai repede decat varianta anterioara: practic, concretizarea noii optiuni de scut se va realiza cu sase sau sapte ani mai devreme decat potrivit planului precedent;
– acopera integral teritoriul Romaniei (si, in final, al tuturor statelor aliate); varianta administratiei anterioare nu asigura protectie anti-racheta decat pentru o portiune redusa de teritoriu in nord-vestul Romaniei.

Etapele implementarii scutului american in Europa

Potrivit Raportului privind Revizuirea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apararii la 1 februarie 2010, sunt avute in vedere patru etape de implementare:
-Etapa I (orizont de timp 2011): Protectia unor portiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfasurarea de sisteme radar si interceptoare SM-3 amplasate pe nave. De asemenea, este avuta in vedere amplasarea unei baze radar inaintate, care va detecta lansarea rachetelor inca din faza ascendenta a traiectoriei.
-Etapa II (orizont de timp 2015): Extinderea protectiei aliatilor NATO prin operationalizarea unei noi generatii de interceptoare SM-3 (care sa permita lansarea de la sol) si a noi baze radar. Acestea vor fi amplasate in baze terestre din Europa de Sud-Est.
– Etapa III (orizontul de timp 2018): Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre in Nordul Europei, precum si prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi rachete SM-3, amplasate pe mare si pe uscat.
– Etapa IV (orizontul de timp 2020): Asigurarea unei protectii crescute a teritoriului SUA impotriva unor atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea in continuare a rachetelor SM-3 si a sistemelor radar.
Raportul considera PAA in Europa drept contributia nationala a SUA la dezvoltarea sistemului de aparare antiracheta preconizat de NATO, la care Aliatii pot contribui prin gazduirea pe teritoriul national a unor componente. Implicarea Romaniei va avea loc in Etapa a II-a. Ea presupune gazduirea de interceptori terestri, adica rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip block 1B, care vor deveni operationali incepand din anul 2015. Participarea Romaniei presupune amplasarea de interceptori terestri si a unui radar destinat dirijarii acestora. Sistemele radar destinate pentru descoperirea tintelor vor fi gazduite de alte state.

Georgia este interesata de scutul antiracheta

Pentru a-si asigura securitatea, Georgia este tot mai interesata de initiativa amplasarii unui radar din sistemul american de aparare antiracheta, a declarat recent viceministrul georgian de externe, David Djalagania, potrivit RIA Novosti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Aceasta initiativa este deosebit de interesanta din punctul de vedere al securitatii si stabilitatii in regiune”, a spus el. Saptamana trecuta, patru senatori republicani i-au propus secretarului Apararii, Ronert Gates, sa amplaseze un radar in Georgia ce ar viza Iranul. Anterior, Turcia a acceptat desfasurarea unui radar american pe teritoruul ei cu conditia ca SUA sa nu transmita datele Israelului.

Raspunsul Moscovei

Reactia Rusiei nu s-a lasat prea mult asteptata. Sistemul de aparare antiracheta, proiectat de SUA sa fie desfasurat in Europa, este indreptat impotriva rachetelor rusesti si ar putea submina fortele de descurajare nucleara ale Rusiei, a declarat luni, intr-o conferinta de presa la Moscova, ministrul adjunct al apararii, generalul Anatoli Antonov, citat de Interfax.
In acest sens, Rusia a avertizat din nou luni, prin vocea ministrului adjunct de externe Serghei Riabkov, ca va pune in corelatie aplicarea noului tratat de dezarmare nucleara START de continuarea planurilor SUA privind amplasarea unui scut antiracheta in Europa. in acest caz, Moscova va reactiona inclusiv prin masuri tehnico-militare, a sugerat reprezentantul diplomatiei ruse, subliniind ca interdependenta dintre armele ofensive si cele defensive este juridic obligatorie, in cadrul noului START.

Turcia vrea comanda scutului antiracheta al NATO

Premierul turc Recep Erdogan a declarat anterior ca Ankara doreste sa detina comanda sistemului antiracheta, in cazul in care acest sistem va fi instalat pe teritoriul sau, informeaza agentia de presa turca Anadolu, preluata de KARADENIZ PRESS. “Daca sistemul scutului antiracheta trebuie instalat pe teritoriile noastre, comanda acestuia trebuie sa fie cu siguranta in mainile noastre, altfel este imposibil sa acceptam un astfel de lucru”, a declarat Erdogan la Istanbul, in timp ce revenea din Coreea de Sud si Bangladesh. Oficialul turc a opinat ca NATO reprezinta centrul problemei scutului antiracheta, iar acesta este un pas care trebuie facut in cadrul Aliantei. NATO si SUA doresc sa instaleze un sistem de interceptare a rachetelor care sa contracareze eventuale rachete cu raza scurta si medie de actiune lansate din Orientul Mijlociu, mai exact din Iran. Erdogan declarase vineri ca Turcia nu a luat inca o hotarare cu privire la participarea sa la proiectul de scut antiracheta al NATO, menit sa vizeze Iranul, adaugand ca “sensibilitatile” sale fata de aceasta tara vecina au fost comunicate presedintelui american, Barack Obama. Membra NATO din 1952, Turcia a cerut ca scutul antiracheta sa fie lansat sub un concept “de intimidare” si se opune numirii unor anumite state in documentele NATO ca o amenintare la adresa Aliantei.

Scut naval

Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Discutiile publice asupra acestui proiect au fost reluate in mass-media americana, pe fondul crizei economice mondiale, care a condus la micsorarea bugetului fortelor militare americane. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor initiale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.

Optiune maritima

O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.