Rusia este pregatita sa asigure protectia Europei de Est, precum si a marilor Neagra, Baltica si Barent, in cadrul proiectului scutului antiracheta european, a anuntat vineri comandantul Trupelor spatiale ruse, generalul Oleg Ostapenko. „Tinand cont de situatia geografica a tarii noastre, avem posibilitatea sa asiguram protectia antiracheta a partii orientale a Europei, precum si a marilor Neagra, Baltica si Barent”, a declarat generalul. Ideea angajarii cooperarii in vederea infiintarii unui scut antiracheta european a fost formulata in noiembrie 2010, in timpul summitului Rusia-NATO de la Lisabona. Alianta Nord-Atlantica insista asupra infiintarii a doua sisteme de aparare antiracheta independente, dar coordonate, unul al Rusiei si altul al NATO. Moscova propune la randul sau crearea unui sistem indivizibil, care sa integreze dispozitivele celor doua parti. Secretarul de stat american Hillary Clinton si-a exprimat recent speranta intr-o apropiata relansare a negocierilor privind Tratatul asupra fortelor conventionale cu Rusia si a insistat asupra necesitatii ca Moscova sa dea dovada de “transparenta deplina”. “Nimic nu poate sustine spiritul de la Lisabona ca initierea de noi negocieri pentru a intari controlul armelor conventionale in secolul XXI”, a declarat Hillary Clinton dupa o intilnire cu omologul sau rus Serghei Lavrov la Berlin, in contextul reuniunii ministrilor de externe ai NATO. Prin “spiritul de la Lisabona”, ea a facut referire la participarea Rusiei la summitul NATO de anul trecut din capitala portugheza. Secretarul de stat american a subliniat ca, “avind in vedere vasta reorganizare a fortelor militare ruse din ultimii ani, Rusia trebuie sa fie pe deplin transparenta in ce priveste fortele sale militare”. In 2007, Rusia s-a retras din Tratatul privind fortelor conventionale din Europa, pe fundalul tensiunilor cu SUA. Ulterior, dupa instalarea lui Barack Obama la Casa Alba, cele doua tari au ajuns sa semneze Tratatul START privind reducerea armamentului nuclear. Tratatul privind fortele conventionale din Europa a fost semnat in 1990 la Paris si “actualizat” in 1999. Tarile membre ale NATO au refuzat sa ratifice insa noul tratat cat timp fortele ruse nu se retrag dintr-o serie de foste teritorii sovietice din Georgia si Republica Moldova.

Romania si SUA au discutat recent, la Bucuresti, aspecte tehnice ce tin de arhitectura scutului american antiracheta ce urmeaza a fi amplasat si in Romania. Negocierile au fost conduse de secretarul de stat in MAE roman, Bogdan Aurescu, respectiv Frank Rose, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentelor, anunta MAE. Delegatiile, avand o componenta interinstitutionala, au continuat negocierea cadrului juridic care va reglementa cooperarea bilaterala in domeniul apararii antiracheta. Programul prevede si consultari ale sefilor de delegatii, anterior lucrarilor din plen. Romania si SUA au facut progrese importante catre finalizarea textului acordului pe tema participarii Romaniei la sistemul de aparare antiracheta american din Europa, dupa cea de-a cincea runda de negociere intre delegatiile romana si americana, ce a avut loc la 8 martie la Bucuresti.

Test reusit

Armata americana a efectuat cu succes “cel mai ambitios test” al sistemului de aparare antiracheta, a anuntat vineri Agentia de aparare antiracheta a SUA. “Primele indicii arata ca toate componentele s-au comportat asa cum era prevazut”, a precizat MDA intr-un comunicat difuzat dupa testul realizat deasupra Oceanului Pacific. In cadrul testului, scutul a interceptat o racheta cu raza medie de actiune. Aceasta a fost lansata vineri dimineata, la ora 06.52 GMT, de pe o insula din Pacific, iar 11 minute mai tirziu de pe distrugatorul USS O’Kane a fost lansata o racheta cu un proiectil cinetic, care a interceptat-o pe prima si a distrus-o. Cei doi sateliti de localizare si supraveghere spatiala (STSS), desfasurati in 2009 de MDA, au reperat racheta cu raza medie si au urmarit-o de la lansare pina la final, se arata in comunicat. A fost prima data cind sistemul Aegis al grupului Lockheed a fost folosit pentru a intercepta o tinta situata la peste 3000 km. Comunicatul MDA noteaza ca acest test “demonstreaza capacitatea primei faze” a noii abordari antiracheta, prezentata de presedintele Barack Obama in septembrie 2009. Atunci, Obama a decis sa renunte la proiectul antiracheta concentrat pe amenintarea rachetelor iraniene cu raza lunga, in favoarea unuia care sa protejeze Europa de rachete balistice cu raza scurta si medie de actiune.