Moscova face din nou uz de retorica specifica prin care anunta retragerea militara de granitele Ucrainei, dar acest lucru nu se produce in realitate. In schimb, NATO acuza din nou ca acestea sunt doar vorbe goale, fara o acoperire reala in teren. Seful statului rus Vladimir Putin a ordonat luni retragerea trupelor care efectueaza manevre in apropiere de frontiera cu Ucraina, iar Moscova cere Kievului sa-si retraga „imediat” trupele din estul tarii, a anuntat Kremlinul.

La randul sau, Moscova a indemnat Ucraina „sa puna capat imediat operatiunii represive si violentelor si sa retraga trupele”, a mai anuntat Kremlinul. Diplomatia ucraineana a trimis Moscovei o nota de informare cu propunerea de a initia „imediat” activitati comune in scopul stabilizarii situatiei la frontiera ruso-ucraineana. Kievul a propus Moscovei sa ia masuri pentru a stabiliza situatia in regiune, iar „lipsa unei reactii corespunzatoare din partea Rusiei va fi calificata de partea ucraineana drept o incalcare a angajamentelor si acordurilor bilaterale”, afirma diplomatia de la Kiev. La randul sau, Ministerul rus de Externe a afirmat ca va examina propunerea autoritatilor ucrainene, potrivit adjunctului ministrului rus de Externe Grigori Karasin.

NATO nu vede nicio schimbare

In schimb, NATO a anuntat ca nici de data aceasta promisiunile Rusiei nu sunt reale. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, sustine ca nu a vazut „nicio dovada” ca Rusia a inceput sa isi retraga trupele mobilizate de mai multe saptamani in apropiere de frontiera ucraineana, in timp ce presedintele Vladimir Putin a anuntat luni intoarcerea lor in cazarmi.

„Din nefericire, trebuie sa spun ca nu am vazut nicio dovada ca Rusia a inceput retragerea” trupelor, a declarat in cadrul conferintei sale de presa lunare Rasmussen, la cateva ore dupa anuntul lui Putin. „Aceasta este a treia declaratie a lui Putin, dar noi nu am vazut inca o retragere”, a adaugat secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice. „Regret, deoarece ar fi fost semnul unei detensionari si daca intr-o zi vom vedea semnele unei retrageri, voi fi primul care ma voi bucura”, a explicat el. Rusia a anuntat in repetat randuri ca si-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina, isi aceste lucruri s-au dovedit de fiecare data false.

Finlanda si Suedia vireaza ar putea adera la structurile Aliantei Nord-Atlantice

Pe de alta parte, tot mai multe tari europene, neafiliate inca la NATO, ar putea cere aderarea la acest bloc militar. Totul pe fondul tensiunilor din Ucraina. Cele mai noi „posibile pretendente” sunt Finlanda si Suedia. Ministrul finlandez al apararii, Carl Haglund, a declarat luni pentru portalul YLE ca acesta ar putea fi un efect al crizei ucrainene.

‘Este oarecum paradoxal ca actiunile Rusiei au adus Finlanda si Suedia mai aproape ca oricand de aderarea la NATO. Nu cred ca aceasta era intentia Rusiei’, a declarat ministrul Haglund la o conferinta a formatiunii pe care o conduce, Partidul Popular Suedez din Finlanda (RKP). El a subliniat in acest context ca Finlanda trebuie sa se angajeze intr-o dezbatere serioasa despre securitate si aparare, iar partidul pe care-l conduce ar trebui sa-si formuleze o pozitie oficiala cu privire la aceste probleme pana cel tarziu la conferinta de anul viitor. Celelalte trei tari scandinave, Danemarca, Norvegia si Islanda, sunt membri fondatori ai NATO, in timp ce Finlanda si Suedia au ales pana in prezent politica neafilierii la blocurile militare. O posibila admitere a celor doua tari scandinave in NATO ar avea implicatii considerabile pentru Rusia, mai ales daca analizam cazul Finlandei, ce are cu aceasta o frontiera de 1.200 de kilometri.

Se strange lantul in jurul Rusiei

In cazul unei consolidari a cooperarii Aliantei cu Ucraina si Georgia, atunci NATO ar avea sub control intreaga vecinatate vestica a Rusiei, de la Oceanul Arctic, pana in Marea Neagra si Caucaz. De altfel, Finlanda, Suedia, Ucraina si Georgia sunt singurele state din afara NATO care au participat la programul de aplicatii Response Force, desfasurat de Alianta in anul 2006 in insulele Capului Verde, din vestul Africii, constata agentia rusa de presa. Finlanda a semnat luna trecuta un memorandum de intelegere cu NATO, ce permite navelor si avioanelor Aliantei sa stationeze pe teritoriul sau si prevede posibilitatea ca armata finlandeza sa primeasca asistenta daca solicita acest lucru. In opinia agentiei RIA Novosti, acest acord inseamna practic ca Finlanda va fi sub protectia Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, ce prevede apararea colectiva a membrilor Aliantei.

Si Suedia a semnat la randul ei un acord asemanator cu NATO. Analistii militari au subliniat adesea ca gradul de compatibilitate al armatei suedeze cu standardele NATO este mai ridicat decat cel al multor state deja membre ale Aliantei. Aderarea la NATO a fost evocata si de partidul premierului finlandez Jyrki Katainen, Coalitia Nationala, unii membrii marcanti ai formatiunii propunand un referendum pe acest subiect.