Marea Negră a devenit din nou subiectul escaladării tensiunilor dintre NATO și Rusia. În urmă cu câteva zile, Casa Albă a cerut Rusiei să înapoieze Crimeea către Kiev, deși Moscova spera ca venirea lui Donald Trump să o favorizeze în această chestiune. În paralel, NATO a cerut joi retragerea trupelor ruse dintre republicile separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud. De asemenea, Alianța a anunțat joi o consolidare a prezenței sale navale în Marea Neagră, în cadrul strategiei sale de descurajare ca reacție la atitudinea considerată amenințătoare a Rusiei după declanșarea conflictului ucrainean în 2014. Toate aceste manifestări au determinat o reacție virulentă a Moscovei care este decisă din nou să înghețe relațiile cu NATO, dar și să-și întărească pozițiile la Marea Neagră, acolo unde vor lucra la o și mai mare militarizare a Crimeei.

Rusia acuză lipsa de comunicare

Ambasadorul rus la NATO, Aleksandr Grușko, a declarat că dialogul cu NATO este folositor, dar i se ma pierde din interes, în cazul în care nu se vor înregistra rezultate. „Este un foarte mare risc atunci când doi mari factori care determină securitatea în Europa nu au niciun contact”, a declarat Grușko, citat de Tass, care a condamnat numărul mic de întâlniri în formatul de negocieri Consiliul NATO-Rusia.

De asemenea, Grușko a criticat întărirea dispozitivelor NATO la Marea Neagră. „Decizia NATO de a-și suplimenta prezența forțelor navale în Marea Neagră este un nou pas în direcția creșterii tensiunii în regiune, ceea ce afectează interesele vitale ale Federației Ruse”, a insistat Grușko. „NATO continuă să-și întărească în mod constant flancul estic. Această reuniune a fost marcată de noi decizii în ceea ce privește segmentul de sud-est”, a precizat Grușko.. „Toate aceste decizii vor face obiectul unei analize atente. Am luat deja măsuri suplimentare pentru consolidarea trupelor noastre în sud și este în curs de desfășurare completarea cu echipamente a forțelor noastre aflate în Crimeea. Desigur, vor fi luate toate măsurile necesare pentru ca interesele de securitate ale Rusiei în această regiune să fie asigurate în mod corespunzător”, a conchis diplomatul rus.

Declarațiile acestuia vin după ce NATO a anunțat joi o consolidare a prezenței sale navale în Marea Neagră, în cadrul strategiei sale de descurajare ca reacție la atitudinea considerată amenințătoare a Rusiei după declanșarea conflictului ucrainean în 2014. „Astăzi am convenit (…) să sporim prezența navală a NATO în Marea Neagră cu exerciții militare și strângere de informații”, a declarat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după o reuniune la Bruxelles a miniștrilor apărării din NATO. Aceasta este una dintre consecințele deciziilor luate la ultimul summit al NATO, la Varșovia, în iulie 2016, în vederea consolidării prezenței militare a Alianței pe flancul său estic.

Activitate militară sporită

În Marea Neagră, rotația navelor militare va fi ‘din ce în ce mai frecventă’, la fel ca exercițiile desfășurate în comun cu țările din regiune, a explicat Jens Stoltenberg în cadrul unei conferințe de presă. Turcia, Bulgaria și România sunt cele trei țări NATO care au acces la Marea Neagră, la fel ca Ucraina și Georgia, țări partenere ale Alianței implicate în conflicte la frontiera cu Rusia.

Această prezență întărită în apropierea Rusiei are scop ‘defensiv’ și ‘nu va duce în niciun caz la un conflict sau la o escaladare a tensiunilor’, a dat asigurări șeful NATO. ‘Este o parte a adaptării noastre globale la un mediu mai provocator și mai dificil din punct de vedere al securității, inclusiv în regiunea Mării Negre’, a mai spus el. În plus față de prezența sa navală, NATO va efectua de asemenea misiuni de supraveghere aeriană și va dispune de trupe desfășurate pe teren în această regiune, a declarat Stoltenberg.

Desant american pe țărmurile României

Toate aceste acțiuni militare ale NATO în zona sunt coordonate cu cele ale armatei americane. SUA SUA au desfășurat de asemenea trupe în mai multe țări din Europa de Est, ca parte a operațiunii ‘Atlantic Resolve’ decisă de administrația Barack Obama după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014. Circa 500 de militari americani au sosit marți în sud-estul României pentru exerciții comune cu militarii români. Cei 500 de militari americani fac parte din Batalionul I „Vulturii luptători” şi au în dotare tancuri, vehicule de luptă şi mortiere autopropulsate. În cele nouă luni în care vor sta la noi în ţară, militarii vor efectua exerciţii de tragere cu muniţie de luptă la nivel de pluton şi companie în centrul secundar de instruire pentru luptă Smârdan. Ei vor participa şi la exerciţii multinaţionale planificate să aibă loc în cursul acestui an alături de militarii din Forţele Terestre Române.

Toate aceste tensiuni au loc înainte conferinței anuale pentru politici de securitate de la Munchen. Pe agenda conferinței din acest an sunt „teme relevante pentru gestionarea provocărilor de securitate actuale, legate, printre altele, de cooperarea transatlantică, prioritățile prezente și de perspectivă ale NATO, viitorul proiectului european”, precizează un comunicat al MAE.