Romania va avea Garda de Coasta

, , , ,
 
Ministerul Administratiei si Internelor supune dezbaterii public un proiect de lege care vizeaza infiintarea Garzii de Coasta, in zona litoralului Marii Negre, a Dunarii Maritime si a Deltei Dunarii. Proiectul de act normativ vizeaza infiintarea Garzii de Coasta, in zona litoralului Marii Negre, a Dunarii Maritime si a Deltei Dunarii, ce va fi organizata la nivelul administrativ al judetelor Constanta si Tulcea, prin reorganizarea inspectoratelor judetene ale politiei de frontiera Constanta si Tulcea. Proiectul de act normativ stabileste o serie de masuri in scopul asigurarii unui climat de ordine si siguranta publica, securizarii frontierelor aeriene, terestre, maritime si fluviale, combaterii migratiei ilegale, asigurarii respectarii regimului juridic al frontierei de stat, etc., avand in vedere statutul Romaniei de stat membru al Uniunii Europene.
Garda de Coasta va avea ca zona de competenta suprafata din teritoriul national constituita din zona de frontiera corespunzatoare judetelor Constanta si Tulcea, Dunarea maritima, apele maritime interioare, marea teritoriala, zona contigua si zona economica exclusiva.
Cadru legal
Proiectul de lege supus dezbaterii publice creeaza cadrul legal pentru incheierea documentelor de cooperare internationala in domeniile specifice de activitate ale Politiei de Frontiera Romane, cu respectarea legislatiei nationale si internationale privind tratatele si completeaza reglementarile care privesc uzul de arma efectuat de catre politistii de frontiera.
De asemenea, proiectul vizeaza crearea cadrului legal pentru reglementarea efectuarii controlului pentru trecerea frontierei de stat a navelor care intra sau ies in/din porturile romanesti in/din curse externe, avand in vedere si obiectivul prioritar pentru Romania – aderarea la Spatiul Schengen -, aspect care presupune stabilirea unor noi principii ale controlului navelor care circula pe fluviul Dunarea, aplicabile dupa data stabilita prin decizie a Consiliului Uniunii Europene de eliminare a controlului la frontierele interne.
La nivelul Uniunii Europene, din 27 de state componente, un numar de 24 au zona de coasta/frontiera maritima, iar din cele 24, un numar de 20 de tari au Garda de Coasta. Prin politica maritima integrata, Uniunea Europeana doreste sa realizeze guvernarea maritima a statelor membre, recunoscand importanta pe care o au marile Europei pentru dezvoltarea economica si securitatea statelor membre. O politica maritima integrata este, prin urmare, un instrument fundamental pentru dezvoltarea durabila a zonelor marine si a regiunilor de coasta, precum si pentru prevenirea si combaterea riscurilor si amenintarilor legate de acestea. Asemenea riscuri si amenintari la adresa intereselor Europei necesita un control eficient exercitat printr-un management integrat al spatiilor maritime. Riscurile si amenintarile legate de zona Marii Negre includ migratia ilegala, traficul cu fiinte umane, contrabanda, traficul de droguri, pirateria, terorismul, pescuitul ilegal si poluarea generata de catre nave sau sinistre navale.
Lupta impotriva acestor riscuri si amenintari depinde de modul in care sunt exercitate functiile guvernamentale in apele teritoriale si in zona economica exclusiva, care in cele mai multe cazuri sunt indeplinite de o singura autoritate (Garda de Coasta, Politia Maritima sau Fortele Armate). De asemenea, autoritatea maritima respectiva are si atributii de cautare si salvare, combaterea contrabandei, supravegherea si controlul frontierei maritime, combaterea infractionalitatii pe mare, inspectia pescuitului, precum si prevenirea si combaterea poluarii.
MAI 1105, un „Enterprise” plutitor
MAI 1105 este una dintre navele care vor face parte din Garda de Coastă. Asemănarea cu nava spaţială din celebrul serial Star Treck nu este deloc exagerată dacă ţinem cont de navele pe care le deţinea până în prezent Grupul de Nave al Poliţiei de Frontieră, relata anterior mass-media de la Bucuresti. De o parte stau rablele vechi de 40 de ani, nave construite după un model de vedetă torpiloare din anii ’60, iar de cealaltă vedete interceptoare care pur şi simplu „zboară” pe apă. Cea mai impresionantă este, din punct de vedere tehnologic, nava maritimă de supraveghere „Ştefan cel Mare” (MAI 1105). Concepută în stilul „axe bow” (prova topor), ultima găselniţă în domeniul proiectării navale, 1105 înglobează o serie de soluţii şi tehnologii pe care până acum poliţiştii de frontieră le-au văzut doar la televizor. Practic, întreaga navă este un uriaş computer, puntea de comandă arată ca în serialele SF, armamentul este complet controlat de calculator, preţul vasului fiind pe măsura performanţelor – 24,7 milioane de euro. Unul din principalele avantaje, pe lângă sistemele computerizate integrate SCOMAR, este, capacitatea navei de a naviga în condiţii meteo extreme, respectiv mare de gradul 6. 1105 este, din punct de vedere al dimensiunilor şi capacităţilor, similară navelor americane din clasele WMEC (Medium Endurance Cutter) şi Patrol Ship ­Cyclone Class, însă mult mai modernă. Mai exact, poate interveni cu armamentul de bord în caz de forţă majoră, are în acelaşi timp şi rol de navă-pompier, poate interveni în caz de poluare şi, nu în ultimul rând, are capacităţi de căutare şi salvare pe mare (SAR). Graţie sistemelor computerizate, echipajul navei este de numai 19 marinari, în timp ce capacitatea de cazare la bord este de 81 de persoane. Vasul poate să stea pe mare mai bine de o săptămână şi are o rază de acţiune de peste 1.800 de mile marine. „Poliţia de Frontieră nu a avut până acum o asemenea navă”, a precizat comisar-şef de poliţie Adrian Burcea, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Constanţa. Nava a fost construită la Şantierul Naval Damen din Galaţi.
Bolizii israelieni
Raportat la mărimea sa, „Ştefan cel Mare” atinge o viteză respectabilă, 21 de noduri (aproximativ 40 de kilometri pe oră). Nu este însă suficient pentru a contracara acţiunile pescadoarelor turceşti sau şalupele rapide ale contrabandiştilor. Astfel că la grupul de nave şi-au făcut apariţia aşa- numitele „interceptoare”. MAI 2110 şi MAI 2111 sunt adevăraţi bolizi pe apă şi ating viteze similare competiţiilor Class One. Cu o lungime de 26,7 metri şi o greutate de 60 de tone, interceptoarele ating viteza-record de 44 de noduri (80 km/oră). Ca performanţe şi rol sunt similare „coastal patrol boats” americane, însă mult mai rapide. Au fost construite în Israel, iar până la sfârşitul anului va fi livrată a treia navă de acest fel.
Ultima frontieră Schengen
Aşa cum am menţionat mai sus, suntem primul stat din Marea Neagră care va avea Coast-Guard. O structură asemănătoare funcţionează în Turcia, însă este direct subordonată marinei militare, în Rusia patrularea revine forţelor navale în timp ce georgienii, urcrainenii şi bulgarii au structuri similare poliţiei de frontieră. Un ansamblu tehnic ultraperformant, denumit şi „Ochiul electronic”, monitorizează, începând din mai 2009, apele teritoriale româneşti. SCOMAR (Sistemul Complex de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului la Marea Neagră) include, pe lângă navele ultramoderne prezentate mai sus, senzori rad, senzori optici, alte 31 de vedete şi şalupe, 40 de autoturisme de teren, 14 ATV-uri, autospeciale cu termoviziune, servere de ultimă tehnologie, conexiuni satelit, toate acestea pentru ca, pe 27 martie 2011, România să intre oficial în Spaţiul Schengen. Programul de modernizare a ceea ce va deveni ultima frontieră Schengen este evaluat 480 milioane de euro, bani alocaţi de Uniunea Europeană.

Romania infiinteaza Garda de Coasta

Romania infiinteaza Garda de Coasta

Ministerul Administratiei si Internelor supune dezbaterii public un proiect de lege care vizeaza infiintarea Garzii de Coasta, in zona litoralului Marii Negre, a Dunarii Maritime si a Deltei Dunarii. Proiectul de act normativ vizeaza infiintarea Garzii de Coasta, in zona litoralului Marii Negre, a Dunarii Maritime si a Deltei Dunarii, ce va fi organizata la nivelul administrativ al judetelor Constanta si Tulcea, prin reorganizarea inspectoratelor judetene ale politiei de frontiera Constanta si Tulcea. Proiectul de act normativ stabileste o serie de masuri in scopul asigurarii unui climat de ordine si siguranta publica, securizarii frontierelor aeriene, terestre, maritime si fluviale, combaterii migratiei ilegale, asigurarii respectarii regimului juridic al frontierei de stat, etc., avand in vedere statutul Romaniei de stat membru al Uniunii Europene. Garda de Coasta va avea ca zona de competenta suprafata din teritoriul national constituita din zona de frontiera corespunzatoare judetelor Constanta si Tulcea, Dunarea maritima, apele maritime interioare, marea teritoriala, zona contigua si zona economica exclusiva.

Cadru legal
Proiectul de lege supus dezbaterii publice creeaza cadrul legal pentru incheierea documentelor de cooperare internationala in domeniile specifice de activitate ale Politiei de Frontiera Romane, cu respectarea legislatiei nationale si internationale privind tratatele si completeaza reglementarile care privesc uzul de arma efectuat de catre politistii de frontiera.
De asemenea, proiectul vizeaza crearea cadrului legal pentru reglementarea efectuarii controlului pentru trecerea frontierei de stat a navelor care intra sau ies in/din porturile romanesti in/din curse externe, avand in vedere si obiectivul prioritar pentru Romania – aderarea la Spatiul Schengen -, aspect care presupune stabilirea unor noi principii ale controlului navelor care circula pe fluviul Dunarea, aplicabile dupa data stabilita prin decizie a Consiliului Uniunii Europene de eliminare a controlului la frontierele interne.
La nivelul Uniunii Europene, din 27 de state componente, un numar de 24 au zona de coasta/frontiera maritima, iar din cele 24, un numar de 20 de tari au Garda de Coasta. Prin politica maritima integrata, Uniunea Europeana doreste sa realizeze guvernarea maritima a statelor membre, recunoscand importanta pe care o au marile Europei pentru dezvoltarea economica si securitatea statelor membre. O politica maritima integrata este, prin urmare, un instrument fundamental pentru dezvoltarea durabila a zonelor marine si a regiunilor de coasta, precum si pentru prevenirea si combaterea riscurilor si amenintarilor legate de acestea. Asemenea riscuri si amenintari la adresa intereselor Europei necesita un control eficient exercitat printr-un management integrat al spatiilor maritime. Riscurile si amenintarile legate de zona Marii Negre includ migratia ilegala, traficul cu fiinte umane, contrabanda, traficul de droguri, pirateria, terorismul, pescuitul ilegal si poluarea generata de catre nave sau sinistre navale.
Lupta impotriva acestor riscuri si amenintari depinde de modul in care sunt exercitate functiile guvernamentale in apele teritoriale si in zona economica exclusiva, care in cele mai multe cazuri sunt indeplinite de o singura autoritate (Garda de Coasta, Politia Maritima sau Fortele Armate). De asemenea, autoritatea maritima respectiva are si atributii de cautare si salvare, combaterea contrabandei, supravegherea si controlul frontierei maritime, combaterea infractionalitatii pe mare, inspectia pescuitului, precum si prevenirea si combaterea poluarii.
MAI 1105, un „Enterprise” plutitor
MAI 1105 este una dintre navele care vor face parte din Garda de Coastă. Asemănarea cu nava spaţială din celebrul serial Star Treck nu este deloc exagerată dacă ţinem cont de navele pe care le deţinea până în prezent Grupul de Nave al Poliţiei de Frontieră, relata anterior mass-media de la Bucuresti. De o parte stau rablele vechi de 40 de ani, nave construite după un model de vedetă torpiloare din anii ’60, iar de cealaltă vedete interceptoare care pur şi simplu „zboară” pe apă. Cea mai impresionantă este, din punct de vedere tehnologic, nava maritimă de supraveghere „Ştefan cel Mare” (MAI 1105). Concepută în stilul „axe bow” (prova topor), ultima găselniţă în domeniul proiectării navale, 1105 înglobează o serie de soluţii şi tehnologii pe care până acum poliţiştii de frontieră le-au văzut doar la televizor. Practic, întreaga navă este un uriaş computer, puntea de comandă arată ca în serialele SF, armamentul este complet controlat de calculator, preţul vasului fiind pe măsura performanţelor – 24,7 milioane de euro. Unul din principalele avantaje, pe lângă sistemele computerizate integrate SCOMAR, este, capacitatea navei de a naviga în condiţii meteo extreme, respectiv mare de gradul 6. 1105 este, din punct de vedere al dimensiunilor şi capacităţilor, similară navelor americane din clasele WMEC (Medium Endurance Cutter) şi Patrol Ship ­Cyclone Class, însă mult mai modernă. Mai exact, poate interveni cu armamentul de bord în caz de forţă majoră, are în acelaşi timp şi rol de navă-pompier, poate interveni în caz de poluare şi, nu în ultimul rând, are capacităţi de căutare şi salvare pe mare (SAR). Graţie sistemelor computerizate, echipajul navei este de numai 19 marinari, în timp ce capacitatea de cazare la bord este de 81 de persoane. Vasul poate să stea pe mare mai bine de o săptămână şi are o rază de acţiune de peste 1.800 de mile marine. „Poliţia de Frontieră nu a avut până acum o asemenea navă”, a precizat comisar-şef de poliţie Adrian Burcea, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Constanţa. Nava a fost construită la Şantierul Naval Damen din Galaţi.
Bolizii israelieni
Raportat la mărimea sa, „Ştefan cel Mare” atinge o viteză respectabilă, 21 de noduri (aproximativ 40 de kilometri pe oră). Nu este însă suficient pentru a contracara acţiunile pescadoarelor turceşti sau şalupele rapide ale contrabandiştilor. Astfel că la grupul de nave şi-au făcut apariţia aşa- numitele „interceptoare”. MAI 2110 şi MAI 2111 sunt adevăraţi bolizi pe apă şi ating viteze similare competiţiilor Class One. Cu o lungime de 26,7 metri şi o greutate de 60 de tone, interceptoarele ating viteza-record de 44 de noduri (80 km/oră). Ca performanţe şi rol sunt similare „coastal patrol boats” americane, însă mult mai rapide. Au fost construite în Israel, iar până la sfârşitul anului va fi livrată a treia navă de acest fel.
Ultima frontieră Schengen
Astfel Romania este primul stat din Marea Neagră care va avea Coast-Guard. O structură asemănătoare funcţionează în Turcia, însă este direct subordonată marinei militare, în Rusia patrularea revine forţelor navale în timp ce georgienii, urcrainenii şi bulgarii au structuri similare poliţiei de frontieră. Un ansamblu tehnic ultraperformant, denumit şi „Ochiul electronic”, monitorizează, începând din mai 2009, apele teritoriale româneşti. SCOMAR (Sistemul Complex de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului la Marea Neagră) include, pe lângă navele ultramoderne prezentate mai sus, senzori rad, senzori optici, alte 31 de vedete şi şalupe, 40 de autoturisme de teren, 14 ATV-uri, autospeciale cu termoviziune, servere de ultimă tehnologie, conexiuni satelit, toate acestea pentru ca in 2011, România să intre oficial în Spaţiul Schengen. Programul de modernizare a ceea ce va deveni ultima frontieră Schengen este evaluat 480 milioane de euro, bani alocaţi de Uniunea Europeană.
0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *