Comisarul Gunter Verheugen sprijina Bulgaria si Romania

Vicepresedintele in exercitiu al Comisiei Europene, Gunter Verheugen, a declarat, intr-un interviu acordat mass-media germana, ca, in pofida imaginii negative pe care o au, Romania si Bulgaria nu sunt cele mai corupte state din Uniunea Europeana. „Consider nedrept sa acuzi aceste doua tari ca sunt corupte, ca nu au administratii functionale si ca sunt conduse de crima organizata”, a declarat Verheugen postului de televiziune Phoenix TV, preluat de mass-media bulgara. „Daca ma intrebati pe mine care este cea mai corupta tara din UE, Romania si Bulgaria nu vor fi primele mentionate, primele care imi vin in minte. De asemenea, nu ma voi gandi la Bulgaria sau la Romania daca ma veti intreba in care dintre tari crima organizata are cea mai mare influenta asupra politicii guvernamentale”, a adaugat Verheugen. Oficialul european a refuzat sa numeasca tara din UE pe care o considera cea mai corupta. „Las la alegerea fiecaruia dintre voi sa decida care sunt statele la care ma gandesc. Una dintre ele este foarte usor de descoperit”, a declarat Verheugen.

Document controversat

Raportul Comisiei Europene in ceea ce priveste mecanismele de colaborare si control din sistemele de afaceri interne si justitie, din Romania si Bulgaria, va fi publicat in luna februarie 2010, fara a fi stabilita o data exacta. Raportul va fi publicat cu siguranta dupa data de 9 februarie 2010, cand noua Comisie condusa de Jose Manuel Barroso va fi investita, au precizat surse oficiale de la Bruxelles, citate de mass-media internationala. Acesta va fi primul raport al Comisiei Europene care va evalua masurile luate de guvernul bulgar de centru-dreapta, condus de premierul Boyko Borisov, care a castigat detasat alegerile din iulie 2009 si care a incercat sa scape de eticheta de tara marcata de coruptie si crima organizata. Romania si Bulgaria nu depun inca suficiente eforturi pentru a combate coruptia si crima organizata, asa ca trebuie sa accepte monitorizarea Uniunii Europene pentru cel putin inca un an, se arata in cel mai recent raport anual al executivului european, prezentat pe 22 iulie 2009.

Doua mandate

Gunter Verheugen este unul dintre cei mai importanti oficiali de la Bruxelles, indeplind doua mandate de comisar european. Astfel la 15 septembrie 1999, Günter Verheugen a fost desemnat in functia de membru al Comisiei Europene condusa pe atunci de catre italianul Romano Prodi, fiind numit comisar pentru Extinderea Uniunii Europene. Atunci, Parlamentul European l-a votat pentru Comisia Europeana pe Romano Prodi ca Presedinte si implicit si echipa sa formata din 19 comisari, provocand proteste din partea unor state UE, nemultumite de procedura de aprobare a membrilor Comisiei. In perioada mandatului sau de comisar pentru extindere (1999-2004), s-a realizat integrarea in cadrul Uniunii Europene a 10 noi state, majoritatea apartinand fostului lagar comunist. Conform lui Verheugen, extinderea Uniunii Europene este o sansa pentru a se atinge o stare de stabilitate si securitate in Europa precum si un proces care va intari UE insasi. „O mai stransa cooperare in domeniile politiei, securitatii si apararii vor echipa o Uniune Europeana largita mai bine impotriva terorismului international si a crimei organizate. Extinderea inseamna asadar in primul rand: stabilitate politica si economica sporita si securitate sporita pentru Europa si cetatenii sai” a declarat atunci Günter Verheugen.

Controverse politice

Relatia dintre Gunter Verheugen si clasa politica de la Bucuresti a fost calificata drept „controversata” de catre mass-media romana si internationala, comisarul european fiind acuzat de favorizare a unor partide politice. Astfel, in data de 5 noiembrie 2004, intr-o conferinta de presa, Verheugen a mentionat ca viitorul prim-ministru al Romaniei va fi Mircea Geoana (Partidul Social Democrat) si ca Romania va finaliza negocierile cu Uniunea Europeana cu patru zile inainte de alegerile legislative si prezidentiale din aceasta tara. Comisia Europeana s-a desolidarizat imediat de afirmatiile comisarului Verheugen, acesta fiind acuzat de sprijin electoral acordat Partidului Social Democrat din Romania.
Totodata, la 22 noiembrie 2004, Günter Verheugen a fost desemnat vice-presedinte al Comisiei Europene in mandatul Comisiei Barroso, primind portofoliul de comisar pentru Industrie si Intreprinderi. Mandatul sau a fost criticat dur de catre o parte a mass-media din statele europene.

Sprijin pentru integrare

Reamintim ca in cadrul unui interviu acordat cotidianului german „Suddeutsche Zeitung” in iulie 2005, Günter Verheugen a pledat pentru mentinerea actualului ritm al extinderii, pentru mai multa intelegere fata de Romania si Bulgaria, cat si pentru o perioada mai lunga de timp in vederea ratificarii Constitutiei europene. Comisarul Verheugen a sustinut ca „nu putem spune romanilor si bulgarilor sa ne cumpere masinile sau computerele, darmite sa nu calce pe la noi – de preferat nici macar in treacat”. Verheugen a adaugat ca tarile puternic industrializate ale Uniunii Europene vor fi cele care vor profita cel mai mult de pe urma extinderii. „Marii castigatori se numesc de fapt Germania si Austria”, aderarea Romaniei si Bulgariei fiind „in interesul vital” al Uniunii, deoarece fara aceste doua state „nu putem avea stabilitate in Balcani”.
„Tratatele de aderare ale Romaniei si Bulgariei au fost semnate abia cu putine saptamani in urma. Pentru Dumnezeu, cu ce-au gresit de atunci incoace romanii si bulgarii? Nu avem voie sa facem aceste doua tari sa sufere pentru acel dublu „nu” adresat Constitutiei. Fara aceste doua tari nu va exista stabilitate in Europa – sau ati uitat deja de Kosovo?” a declarat atunci Günter Verheugen. Verheugen a spus ca el nu intelege „de ce francezii sau olandezii sunt de parere ca este de la sine inteles ca ei sa apartina de Uniunea Europeana – si polonezii sau romanii nu?! Sa fie acestia din urma mai putin europeni?”, s-a intrebat, retoric, comisarul Verheugen. Inaltul demnitar european a mai explicat ca Romania si Bulgaria „nu au facut parte din Uniunea Europeana de la bun inceput doar ca urmare a faptului ca au fost victime ale celui de-al doilea razboi mondial, fiind nevoite sa traiasca de partea gresita a Cortinei de Fier”.