Romania, membru de baza al NATO

de | oct. 10, 2011 | Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

România a devenit un membru de bază al NATO iar decizia de a găzdui elemente ale scutului antirachetă trebuie salutată, a declarat luni Karl Lamers, preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, în discursul susţinut la sesiunea plenară a Adunării desfăşurată la Palatul Parlamentului.

Ziua Marinei 3România a devenit un membru de bază al NATO iar decizia de a găzdui elemente ale scutului antirachetă trebuie salutată, a declarat luni Karl Lamers, preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, în discursul susţinut la sesiunea plenară a Adunării desfăşurată la Palatul Parlamentului. ‘România a intrat în NATO şi a devenit un membru de bază al Alianţei noastre. România susţine cu tărie proiectul scutului antirachetă şi salutăm decizia ţării dumneavoastră de a găzdui elemente ale scutului’, a spus preşedintele Adunării Parlamentare a NATO. La Palatul Parlamentului se desfăşoară luni dimineaţă şedinţa plenară a celei de-a 57-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO. Şedinţa cuprinde discursuri ale preşedintelui Traian Băsescu, secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. Comisia pentru Dimensiunea Civilă a Securităţii din cadrul Adunării Parlamentare a NATO a adoptat duminică raportul ‘Provocări ale guvernării în Afganistan: o actualizare’, întocmit de raportorul Vitalino Canas (din Portugalia), transmite Agerpres. Raportul constată că alegerile din anii 2009 şi 2010 au demonstrat ‘dificultăţile întâmpinate în crearea structurilor guvernamentale’ şi estimează că ‘pericolul cel mai mare constă în retragerea prematură’ a trupelor NATO. ‘Respectarea legii rămâne principala preocupare în toate provinciile ţării şi în special în sud, unde se înregistrează în continuare o prezenţă semnificativă a insurgenţilor. Reforma justiţiei avansează încet, fiind în continuare preferate ‘metodele tradiţionale’ de rezolvare a conflictelor’, constată autorul raportului. O altă provocare o reprezintă corupţia şi traficul ilicit cu droguri, care continuă să destabilizeze ţara, corupţia fiind în opinia raportorului cea mai importantă problemă cu care se confruntă Afganistanul, pentru că alimentează insurgenţa.

Afganistantul, o problema

Potrivit raportului, producţia şi traficul cu narcotice reprezintă 30% din PIB-ul ţării, iar această activitate a condus la crearea unor elite regionale de lideri puternici şi bogaţi care nu doresc să coopereze cu comunitatea internaţională. În anul 2009, reprezentantul special american pentru Afganistan şi Pakistan, Richard Holbrooke, a atras atenţia că eradicarea acestor culturi fără a fi înlocuite cu altele având caracter licit va determina producătorii de droguri să se alăture insurgenţilor. De atunci, efortul s-a axat pe sprijinirea localnicilor în realizarea unor culturi agricole alternative. Raportorul a precizat totodată în prezentarea sa că Afganistanul este o ţară puternic centralizată şi este necesar ca administraţiile locale să preia mai multe responsabilităţi, ‘una dintre principalele provocări ale reconcilierii şi reintegrării fiind slăbiciunea şi ineficienţa instituţiilor administrative’. Unul dintre obiectivele reconcilierii constă în aducerea tuturor grupurilor etnice, politice şi ideologice într-un cadru politic şi constituţional, preşedintele Karzai fiind dispus să facă concesii talibanilor. În acest sens, raportul mai menţionează că numărul celor care susţin ideea unui dialog cu talibanii este în creştere, inclusiv în statele occidentale. Este dat exemplul raportului recent întocmit Richard Ottaway, şeful Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul britanic, în care se precizează că măsurile de combatere a insurgenţilor din Afganistan nu dau rezultate şi argumentează în favoarea aducerii talibanilor la masa tratativelor. Totuşi, eforturile de a iniţia un dialog cu talibanii au fost până în prezent zadarnice, întrucât aceştia condiţionează participarea lor la negocieri de retragerea trupelor NATO. În concluzie, raportul estimează că ‘dintre cei trei piloni ai eforturilor de reconstrucţie şi de stabilizare ale Afganistanului (guvernare – securitate – dezvoltare), guvernarea primeşte cea mai puţină atenţie, deşi s-au înregistrat unele progrese în ultimii ani’.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *