Ministrul român al afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care s-a desfășurat la Bruxelles. Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, evoluțiile din Orientul Mijlociu și relațiile UE-SUA.

Sprijin pentru Ucraina

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul român de externe a exprimat sprijinul ferm pentru instituirea unei păci juste și durabile, susținută de garanții de securitate solide și credibile, precum și pentru oferirea în continuare a asistenței europene pentru Ucraina. În același timp, a subliniat importanța tragerii la răspundere a Rusiei pentru agresiunea asupra Ucrainei, precum și pentru daunele provocate acesteia, și a insistat pe avansarea procesului de aderare europeană a Ucrainei și a Republicii Moldova. A exprimat sprijinul pentru inițiativa Înaltului Reprezentant Kaja Kallas referitoare la consolidarea și accelerarea sprijinului militar european pentru Ucraina.

Referitor la situația din Orientul Mijlociu, ministrul Emil Hurezeanu a subliniat susținerea pentru o implementare integrală a acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza, inclusiv prin intensificarea sprijinului umanitar, precum și importanța dialogului politic la nivel înalt cu Autoritatea Palestiniană. De asemenea, a salutat inițiativa unui Plan arab în sprijinul reconstrucției în Fâșia Gaza și pentru identificarea unei soluții de securitate regională.

Natură unică

În cadrul discuției privind relațiile UE-SUA, ministrul Emil Hurezeanu a subliniat natura unică a parteneriatul transatlantic și importanța asigurării viabilității acestuia pe termen lung. A arătat că este necesară continuarea dialogului UE cu Administrația de la Washington, de o manieră coordonată, pentru o mai bună evidențiere a intereselor comune și pentru a prezerva relația transatlantică. Cu privire la Ucraina, a reliefat importanța ca aceasta, precum și UE, să participe la viitoarele negocieri de pace. Nu în ultimul rând, oficialul român a exprimat sprijinul pentru sporirea cheltuielilor alocate apărării.

Totodată, ministrul român de externe a participat la cea de-a noua ediție a Conferinței ministeriale dedicate Siriei, intitulată „Alături de Siria: asigurarea celor necesare pentru o tranziție de succes”, al cărei obiectiv principal a fost coagularea unui sprijin internațional politic și financiar pentru un proces de tranziție de succes în Siria. 

În marja participării la Conferință, șeful diplomației române a avut o întrevedere cu ministrul sirian al afacerilor externe și al expatriaților, Assad Hassan Al-Shaibani. Cu acest prilej, demnitarul român i-a transmis acestuia sprijinul României pentru un proces de tranziție politică pașnic și inclusiv, care să corespundă aspirațiilor tuturor sirienilor indiferent de religie sau etnie și care să asigure, totodată, independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Siriei. A transmis disponibilitatea țării noastre de a contribui cu experiența sa la edificarea unei Sirii prospere și stabile, cu instituții consolidate, care să răspundă eficient nevoilor multiple ale poporului sirian. Ministrul român a condamnat violențele și crimele comise recent în Siria și a subliniat importanța protecției civililor. A evidențiat, în egală măsură, importanța justiției tranziționale pentru asigurarea unei păci stabile în Siria.

România și Francofonia

Secretarul de stat în MAE pentru afaceri globale și organizații internaționale Traian Hristea a participat la reuniunea de la Paris a Comitetului ad-hoc consultativ restrâns privind situația din Haiti, din cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF). Scopul reuniunii a fost identificarea modalităților prin care Francofonia își poate diversifica și aprofunda contribuția, în aria sa de expertiză, la efortul internațional vizând stabilizarea politică și socială a Haiti și reîntoarcerea la ordinea constituțională în această țară, prin organizarea de alegeri pentru ieșirea din tranziție.

Demnitarul român a exprimat preocuparea cu privire la continua deteriorare a situației securitare și umanitare din Haiti și a salutat efortul Secretarei Generale a OIF, Louise Mushikiwabo, de a identifica noi modalități, care vor fi transpuse în cadrul unui plan de acțiune prin care comunitatea francofonă poate contribui la soluționarea crizei multidimensionale cu care se confruntă această țară.

Secretarul de stat a asigurat OIF și autoritățile haitiene de disponibilitatea României de a susține viitoarele programe și acțiuni de formare, în limba franceză, în domeniile consolidării statului de drept, drepturilor omului, justiției și guvernării sectorului de securitate. De asemenea, a reiterat interesul pentru o colaborare cu OIF privind programele de consolidare a capacităților lingvistice ale personalului din cadrul Misiunii Multinaționale de Sprijin de Securitate în Haiti (MMAS).

România susține OSCE

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut recent o întrevedere cu directorul Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului/ODIHR din cadrul OSCE, Maria Telalian, cu ocazia vizitei oficiale pe care aceasta a realizat-o în România.

Demnitarul român a salutat numirea oficialului în fruntea ODIHR în decembrie 2024 și l-a asigurat cu privire la faptul că România va continua să sprijine instituțiile autonome ale OSCE, mandatul și activitatea acestora, dar și a misiunilor din teren. A fost menționat sprijinul concret pe care România îl acordă activității ODIHR prin susținerea financiară a unor proiecte în R. Moldova și Ucraina, precum și a unor proiecte extrabugetare ale ODIHR care abordează teme de interes prioritar pentru România (instituții democratice, drepturile omului, egalitatea de gen). Reprezentantul ODIHR a apreciat implicarea României și a prezentat activitățile prioritare ale ODIHR, inclusiv în domeniul online și combaterea dezinformării.

Ministrul român a arătat susținerea pe care România o acordă activității de monitorizare a proceselor electorale desfășurată de ODIHR, prin trimiterea de observatori, dar și prin menționarea invitației ca ODIHR să observe alegerile prezidențiale din România, în mai 2025. S-a amintit că România a primit deja, în 2024, două misiuni ODIHR – o misiune de evaluare în perspectiva alegerilor prezidențiale și parlamentare în luna aprilie 2024 și o misiune regională de observare a alegerilor europarlamentare în luna iunie 2024.

Instituție strategică

ODIHR (Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului) a fost înființat în 1991 și reprezintă instituția din cadrul OSCE responsabilă cu drepturile omului și libertățile fundamentale. Statele participante la OSCE au agreat că securitatea durabilă se bazează pe respectarea drepturilor omului și instituții democratice puternice. De la înființarea sa, în 1991, și până în prezent, ODIHR a suferit o serie de modificări semnificative. Creată inițial drept un oficiu pentru alegeri libere, instituția a beneficiat de o extindere a mandatului în 1992, prin includerea problematicii democratizării și drepturilor omului, iar în 1994 prin includerea Punctului de Contact pentru Roma și Sinti. Diferite Decizii Ministeriale au consolidat mandatul instituției. Instituția este responsabilă cu sprijinirea celor 57 de state participante  în implementarea angajamentelor asumate în cadrul Dimensiunii Umane. În desfășurarea activității, ODIHR acționează independent și imparțial în relația cu statele participante. ODIHR colaborează cu celelalte instituții ale OSCE și misiunile din teren, parteneri guvernamentali și organizații neguvernamentale, precum și cu alte organizații internaționale (UE, CoE).

Republica Moldova, pe agenda Bucureștiului

Secretarul de stat pentru afaceri europene Clara Staicu a participat marți, 18 martie 2025, la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Generale (CAG). Reuniunea CAG a permis un schimb de opinii asupra proiectului de Concluzii ale Consiliului European din 20-21 martie 2025, care include teme precum Ucraina, apărarea, competitivitatea, viitorul Cadru Financiar Multianual, migrația, Orientul Mijlociu, problematica oceanelor, precum și o discuție a liderilor europeni cu Secretarul General al ONU.

Raportat la Ucraina, secretarul de stat pentru afaceri europene Clara Staicu a făcut referire la importanța continuării sprijinului militar și financiar pe care UE îl acordă acesteia din perspectiva creării celor mai favorabile condiții pentru încheierea unei păci juste, durabile și sustenabile, care să asigure atât securitatea Ucrainei, cât și securitatea Europei. A subliniat importanța unității statelor membre UE, precum și a cooperării cu SUA. În context, a insistat pe necesitatea de a sprijini, și pe mai departe, Republica Moldova, care se confruntă cu presiuni majore din partea Federației Ruse. Miniștrii au adoptat în cadrul reuniunii CAG Regulamentul privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova, cel mai important instrument de sprijin din istoria acestei țări.

Pe palierul competitivității, a subliniat importanța consolidării Pieței Unice și a maximizării potențialului acesteia ca instrument de competitivitate prin reducerea fragmentarii, eliminarea barierelor și asigurarea sustenabilității sociale. A indicat ca priorități de acțiune simplificarea legislativă, reducerea sarcinilor de raportare pentru companiile europene, în special IMM-uri și administrațiile naționale, asigurarea unor prețuri accesibile la energie și dezvoltarea infrastructurii de interconectare energetică. A evidențiat, de asemenea, importanța sprijinirii industriilor europene, inclusiv cele tradiționale, energo-intensive și a industriei auto.

REARM Europe, susținut de România

Secretarul de stat Clara Staicu a arătat că discuțiile pe tema apărării europene trebuie continuate în logica discuțiilor din cadrul Consiliului European din 6 martie 2025 și a ultimelor propuneri ale Comisiei, respectiv Planul REARM Europe, precum și din perspectiva Cartei Albe privind apărarea europeană, ce urmează a fi prezentată în perioada următoare. Referitor la finanțare, a subliniat importanța utilizării întregului instrumentar de la nivel UE în susținerea eforturilor statelor membre pentru consolidarea acțiunii în materie de apărare. A subliniat, totodată, că definirea priorităților în materie de apărare trebuie să se realizeze în complementaritate cu procesele NATO.

Referitor la viitorul Cadru Financiar Multianual, a evidențiat rolul deosebit al viitorului buget pentru implementarea unei agende europene ambițioase, cuprinzătoare și cu valențe strategice, care să răspundă adecvat provocărilor majore actuale și viitoare, precum și așteptărilor și nevoilor cotidiene ale cetățenilor europeni. A atras atenția asupra necesității continuării politicilor tradiționale, precum Politica de Coeziune și cea Agricolă, în paralel cu promovarea unor soluții cuprinzătoare pentru noile provocări, precum competitivitatea, reziliența, apărarea, Ucraina și pregătirea extinderii UE.

În cadrul reuniunii CAG a avut loc și un schimb de opinii cu privire la relațiile UE cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. În perspectiva Summit-ului UE – Regatul Unit din 19 mai 2025, secretarul de stat pentru afaceri europene Clara Staicu s-a pronunțat pentru consolidarea cooperării cu Regatul Unit, în special în sfera politicii de securitate și apărare, care are o relevanță deosebită în contextul războiului din Ucraina, dar și în privința aspectelor legate de mobilitatea tinerilor.

Președinția poloneză

Agenda reuniunii CAG a mai inclus prezentarea de către Președinția poloneză a Consiliului UE a Foii de Parcurs actualizate a Semestrului European 2025. De asemenea, la CAG au fost aprobate Declarația Comună a Parlamentului European, Consiliului UE și Comisiei Europene privind prioritățile legislative ale UE pentru anul 2025 și Concluziile Comune ale celor trei instituții europene privind obiectivele de politici și prioritățile pentru perioada 2025-2029.

În marja CAG, la inițiativa Președinției poloneze a Consiliului UE, a avut loc un mic-dejun de lucru cu lidera opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya.

România și flancul pontic al UE

România poate consolida flancul estic al Uniunii Europene prin mai multe măsuri strategice și acțiuni integrate în domeniile diplomatic, militar, economic și informațional.

Acest lucru se poate face prin intensificarea cooperării cu statele vecine, prin dezvoltarea de proiecte comune de securitate cu Polonia, țările baltice, Bulgaria și Republica Moldova, formând astfel un „bloc estic” solid în cadrul UE și NATO.

Sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova prin promovarea stabilității politice și economice în Ucraina și sprijinirea activă a parcursului european al R. Moldova, pentru a avea parteneri stabili la granițele UE.

Creșterea rezilienței energetice și economice se poate face prin diversificarea surselor energetice. Acest lucru presupuine investiții în infrastructuri alternative, precum extinderea capacităților de gaze naturale lichefiate (GNL), dezvoltarea energiei regenerabile și interconectarea energetică regională.

Reducerea dependenței economice de Rusia și China este posibilă prin promovarea unor lanțuri de aprovizionare alternative și consolidarea autonomiei economice regionale prin susținerea producției industriale și agricole locale.

România poate iniția și susține activ discuțiile despre securitatea regiunii Mării Negre și consolidarea Flancului Estic în cadrul UE, NATO și ONU.

Impulsionarea integrării Republicii Moldova și Ucrainei în UE se poate face prin acordarea de sprijin politic și diplomatic susținut pentru accelerarea procesului de aderare al acestor state, ceea ce ar spori securitatea și stabilitatea regiunii.

Prin investiții majore în proiecte precum Via Carpathia și dezvoltarea Portului Constanța ca principal hub comercial și logistic al Flancului Estic, România poate ajuta la interconectare logistică și mobilitate militară prin dezvoltarea unor rute și coridoare de transport rapid pentru forțele NATO și creșterea capacității logistice pentru mobilizare în caz de criză.

Prin aceste acțiuni combinate, România își poate asuma un rol proactiv în consolidarea și securizarea flancului estic, contribuind semnificativ la stabilitatea întregii Uniuni Europene.