Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a participat recent la cea de-a noua ediție a Black Sea and Balkans Security Forum (BSBSF), context în care a afirmat că regiunea Mării Negre este crucială pentru stabilitatea Flancului estic al NATO și al Uniunii Europene. În intervenția sa, ministrul Angel Tîlvăr a subliniat că România rămâne un pilon de securitate în regiunea Mării Negre. El a evidențiat importanța consolidării capacităților naționale de apărare și a rolului activ pe care România îl joacă în cadrul NATO și al Uniunii Europene.

Spațiu de interes strategic

‘Pentru România, Marea Neagră nu este doar o realitate geografică, ci este un spațiu de interes strategic major, unde se intersectează provocări economice, energetice și de securitate. Regiunea este crucială pentru stabilitatea Flancului estic al NATO și al Uniunii Europene, mai ales în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse în Ucraina’, a declarat ministrul Tîlvăr, în cadrul panelului ‘Lupta pentru Marea Neagră nu s-a încheiat. Amenințări actuale și posibile noi amenințări’.
La eveniment au participat și Atanas Zapryanov, ministrul Apărării din Bulgaria, Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării din Republica Moldova, și Șuay Alpay, ministru adjunct al Apărării din Republica Turcia. Discuția a fost moderată de George Scutaru, CEO al New Strategy Center, și Yordan Bozhilov, președintele Sofia Security Forum.
BSBSF este unul dintre cele mai importante evenimente dedicate securității din regiunea extinsă a Mării Negre și din Balcanii de Vest. BSBSF 2025, eveniment organizat în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale de către New Strategy Center, a reunit experți și oficiali de rang înalt care au dezbătut provocările clasice și emergente de securitate din regiune.
Ediția din acest an a forumului a avut ca temă centrală evoluția mediului de securitate în zona Mării Negre și a Balcanilor, în contextul continuării agresiunii militare a Federației Ruse asupra Ucrainei. Printre subiectele abordate se numără viitorul relațiilor transatlantice, întărirea posturii defensive a NATO pe Flancul estic, precum și consolidarea industriei europene de apărare.

Securitate regională

Securitatea regională cu accent pe situația din regiunea Mării Negre, în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, a fost una dintre temele abordate în cadrul întâlnirii dintre ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr și ministrul belgian al apărării, Theo Franken.
Potrivit unui comunicat de presă transmis mass-media de Ministerul Apărării Naționale, întâlnirea a avut loc la Baza 71 Aeriană ‘General Emanoil Ionescu’ din Câmpia Turzii. ‘Întrevederea a reprezentat o bună oportunitate pentru aprofundarea dialogului bilateral și pentru continuarea consultărilor demarate recent în cadrul reuniunilor miniștrilor apărării din Uniunea Europeană și NATO’, informează MApN de la București, citat de mass-media română șți internațională.
Ministrul român a subliniat importanța consolidării posturii de apărare pe flancul estic al NATO și asigurării securității și stabilității în regiunea Mării Negre, în contextul pregătirii deciziilor ce urmează a fi adoptate la viitorul Summit NATO de la Haga, din luna iunie, precizează sursa amintită.

Security Action for Europe

Pe agenda discuțiilor s-au regăsit, de asemenea, aspecte legate de Carta Albă privind pregătirea pentru apărare 2030 și noul instrument financiar european SAFE (Security Action for Europe), reflectând interesul comun pentru consolidarea rolului UE în întărirea rezilienței și capacităților de apărare la nivel european. ‘În ceea ce privește cooperarea militară, partea română a apreciat în mod deosebit contribuția substanțială a Belgiei la Grupul de Luptă al NATO desfășurat în România sub conducerea Franței. A fost evidențiată, de asemenea, dislocarea temporară, în premieră în țara noastră, a unui batalion belgian, în cadrul exercițiului multinațional Dacian Spring 25’, se mai arată în comunicat.
Angel Tîlvăr și-a exprimat aprecierea pentru participarea Belgiei cu un observator în Grupul Operativ al MCM Black Sea, structură esențială pentru asigurarea siguranței navigației în Marea Neagră, adaugă sursa menționată.
Cei doi oficiali au salutat nivelul excelent al relațiilor bilaterale, exprimând deschidere pentru identificarea de proiecte comune care să contribuie la modernizarea și consolidarea capacităților Armatei României, precum și pentru creșterea interoperabilității și pregătirii personalului din cele două armate.
‘Un punct important al discuțiilor oficiale a fost reprezentat de reafirmarea sprijinului pentru Republica Moldova în parcursul de integrare europeană, fiind subliniată importanța coordonării europene pentru întărirea rezilienței și stabilității acestei țări, precum și a partenerilor din vecinătatea estică a Uniunii Europene’, precizează MApN.

Diplomație militară

Ministrul Angel Tîlvăr a avut recent primit, la sediul MApN, o întrevedere cu omologul său din Republica Bulgaria, Atanas Zapryanov. Oficialul bulgar a fost la București cu prilejul participării la cea de-a IX-a ediție a Black Sea and Balkans Security Forum 2025. În cadrul întrevederii, cei doi miniștri au discutat despre evoluțiile recente de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. A fost subliniată importanța unei reacții comune, pragmatice și bine coordonate din partea statelor aliate și riverane, pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO.
Un punct central al discuțiilor l-a constituit aprofundarea cooperării româno-bulgare în cadrul exercițiilor și activităților militare bilaterale și multinaționale.
Cei doi miniștri au apreciat colaborarea eficientă în cadrul Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), precum și eforturile comune privind dezvoltarea culoarelor de mobilitate militară în regiune. Totodată, ministrul Angel Tîlvăr a exprimat interesul părții române pentru extinderea cooperării tehnico-militare cu Bulgaria, în contextul inițiativelor europene recente din domeniul apărării.
La finalul întrevederii, cei doi oficiali au reafirmat angajamentul comun pentru consolidarea cooperării bilaterale și menținerea unui dialog politico-militar activ, în sprijinul securității și stabilității regionale.

Războiul dronelor

Datele serviciului de urmărire în timp real a poziției avioanelor aflate în zbor Flightradar24, cu sediul la Stockholm, au arătat cărecent o dronă de recunoaștere strategică RQ-4B Global Hawk americană a efectuat un nou zbor în zona Mării Negre. Datele au arătat că aparatul fără pilot, cu indicativul Forte10, a zburat de la baza aeriană navală Sigonella a NATO din Sicilia și a efectuat un zbor de recunoaștere în apropierea coastei României, la o altitudine de aproximativ 15.500 de metri, la circa 130 de kilometri de Crimeea.
RQ-4B Global Hawk, produs de Northrop Grumman, este cel mai mare vehicul aerian fără pilot (UAV) din lume. Are o anvergură a aripilor de aproape 40 de metri și o autonomie de zbor de peste 30 de ore. Este dotat cu echipamente de supraveghere de înaltă tehnologie, radare cu deschidere sintetică, senzori electro-optici și în infraroșu, având capacitatea să colecteze informații în timp real cu privire la activitățile de apărare aeriană, ale avioanelor militare și navelor și poate supraveghea o suprafață de 100.000 de kilometri pătrați – o zonă de mărimea Islandei – în fiecare zi. Acestea sunt primele informații despre o misiune a Global Hawk în regiunea Mării Negre din iunie anul trecut.
Unii analiști militari au apreciat că ar putea fi un semnal al unei schimbări în viziunea SUA față de intransigența Rusiei, având în vedere că misiunea aeriană a avut loc imediat după negocierile ruso-ucrainene mediate de Turcia în 16 mai la Istanbul, considerate drept un eșec.
Prima întâlnire bilaterală față în față între o delegație ucraineană și una rusă din ultimii trei ani a durat mai puțin de două ore și s-a încheiat cu o singură înțelegere – schimbul a 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte.

Negocieri eșuate

La aceste discuții, șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a amenințat că Rusia poate să lupte în Ucraina pe termen nelimitat, evocănd Marele război nordic din secolul al XVIII-lea, care a durat 21 de ani, dacă Kievul nu acceptă să cedeze regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, nu recunoaște anexarea Crimeei și nu adoptă neutralitatea, între altele. Potrivit Financial Times, Steven Witkoff, trimisul special al președintelui SUA pentru Rusia, care trebuia să se deplaseze din nou la Moscova după aceste discuții, și-ar fi anulat vizita la Putin.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a reiterat apelurile de creștere a presiunii sancțiunilor asupra Moscovei și de extindere a ajutorului militar pentru Ucraina. O discuție telefonică între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin era prevăzută pentru luni după-amiază, ora Europei.
Casa Albă a confirmat că apelul a început în cursul dimineții, după ora Washingtonului. Într-o conferință de presă mai devreme, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că obiectivul lui Donald Trump ar fi ‘să vadă acest conflict încheiat’, adăugând că președintele SUA a devenit ‘obosit și frustrat’ de atitudinea Moscovei și a Kievului.