Romania lanseaza la Bruxelles un grup informal de sprijin pentru aderarea Chisinaului la UE

, , , , ,
 

baconshi 321

Seful diplomatiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi, a lansat ieri un grup informal de  sprijin pentru actiunea europeana a Republicii Moldova, initiativa la care au fost prezenti mai multe oficialitati europene printre care ministri, secretari de stat si ambasadori. “Lansarea Grupului informal de sprijin pentru actiunea europeana a Republicii Moldova este un demers care a capatat greutate prin asocierea cu Franta si care s-a bucurat de prezenta mai multor ministri, secretari de stat si ambasadori din tari ce par tot mai interesate de un consens european cu privire la apropierea RMoldova si a noului guvern de la Chisinau de Uniune”, a afirmat Baconschi la finalul reuniunilor Consiliului Afaceri Generale si a Consiliului Afaceri Externe ale UE. Acesta a adaugat ca initiativa se doreste a fi una in care sa se discute problema Republicii Moldova in contextul unei viitoare aderari la UE. “Este o initiativa deschisa, la care mai participa deocamdata Austria, Republica Ceha, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Republica Slovaca, Slovenia, Suedia si Ungaria. Sigur, nu este vorba despre un format constrangator, de un calendar si asa mai departe. Este un cadru de discutii in care periodic vom comunica partenerilor nostri evolutiile, speram pozitive, din tara vecina si totodata stadiul propriei noastre interactiuni, bilaterale si regionale, pentru a ancora cat mai bine schimbarea democratica de la Chisinau si noua relatie bilaterala”, a completat Baconschi. Lansarea Grupului a fost co-prezidata de Pierre Lellouche, secretar de stat pentru afaceri europene in Ministerul Afacerilor Externe francez, si l-a avut drept invitat special pe viceprim-ministrul Iurie Leanca, ministru al afacerilor externe si integrarii europene al Republicii Moldova. In cadrul alocutiunii sale, seful diplomatiei romane a subliniat importanta schimbarilor democratice de la Chisinau si imperativul sustinerii statelor membre UE pentru reforme, in vederea consolidarii statului de drept si atenuarii efectelor crizei economice, resimtite acut in Republica Moldova.Initiativa partii romane are ca obiectiv intensificarea dialogului, la nivelul UE, privind perspectiva europeana a Republicii Moldova si sprijinirea, de o maniera pragmatica si constanta, a realizarii pasilor necesari in acest sens.

Birocratie acuzata

In paralel cu demersurile Romaniei lobby pentru Republica Moldova in cadrul UE, o serie de politicieni de peste Prut incearca sa isi promoveze propria imagine pe seama actiunilor Romaniei. Autoritatile romane sunt acuzate de catre un partid extraparlamentar si o organizatie neguvernamentala din Republica Moldova ca nu-si respecta promisiunile privind facilitarea redobandirii cetateniei romane, proces care este caracterizat drept “calvar” de reprezentantii celor doua organizatii. “Problema cetateniei romane este exploatata in fiecare campanie electorala din Romania. S-au facut tot felul de promisiuni, a fost modificata si legea, dar lucrurile nu s-au schimbat, a declarat luni intr-o conferinta de presa, presedintele Partidului National Liberal”, Vitalia Pavlicenco. Din cauza birocratiei si a functionarilor, ritmul acordarii cetateniei romane a scazut, procesul este un calvar, iar promisiunile electorale, inclusiv ale presedintelui Traian Basescu, nu sunt respectate, a declarat politicianul moldovean. “Dupa sustinerea masiva pe care a primit-o Basescu in Basarabia, exista tot temeiul ca oamenii sa-si ceara acest drept”, sustine Pavlicenco.

Miza transnistreana

Anul trecut, marcat in Republica Moldova de schimbarea puterii si de criza constitutionala, nu a adus progrese sesizabile in ceea ce priveste problema transnistreana. Reprezentantul special al Uniunii Europene pentru relatia cu Republica Moldova, Kalman Miszei, explica, intr-un interviu publicat luni de cotidianul rus Kommersant, ce ar trebui facut pentru reluarea negocierilor privind reglementarea transnistreana si in ce fel vede UE viitorul Transnistriei. Anul 2009 a fost unul extrem de bogat in ceea ce priveste evenimentele politice interne care au avut loc in Republica Moldova: alegerile parlamentare din aprilie, apoi cele parlamentare anticipate din iulie, tentativele esuate privind alegerea presedintelui tarii. Potrivit lui Kalman Miszei, in istoria oricarei democratii exista momente dificile, insa “elita politica moldoveana se poate mandri cu faptul ca a reusit sa mentina si chiar sa intareasca principiile democratice”. Insa, din cauza tuturor acestor evenimente, reglementarea transnistreana a trecut pe planul doi, iar acum este necesara reluarea eforturilor in vederea solutionarii acestei probleme si activizarea procesului de cautare a unui consens politic, subliniaza Miszei, care saluta dorinta noii puteri moldovene de a conferi un nou impuls acestui proces de negocieri. In opinia lui Kalman Miszei, pentru a relua negocierile in format 5 plus 2 (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE plus UE si SUA), este necesar sa fie intrunite doua conditii. In primul rand, Chisinaul si Tiraspolul trebuie sa faca gesturi politice serioase, activizand cooperarea concreta pe marginea tuturor aspectelor vietii: invatamantul, sanatatea, economia, investitiile, mediul inconjurator. In al doilea rand, este necesar ca participantii la procesul de negocieri sa creada in posibilitatea gasirii unei asemenea solutii care sa permita pastrarea echilibrului dintre toate interesele.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *