Romania face lobby la Ankara pentru scutul antiracheta

, , , ,
 

missile shield

Atragerea Turciei in proiectul scutului antiracheta este si pentru Bucuresti o prioritate, motiv pentru care secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, negociatorul Romaniei in discutiile cu SUA pentru scutul antiracheta, va merge vineri la Ankara pentru consultari bilaterale inclusiv pe aceasta tema, presa relatand despre unele reticente ale Turciei in a aproba scutul la summitul NATO. Potrivit MAE, oficialul roman va purta discutii pe teme de securitate cu omologul sau turc, Fatih Ceylan. “Un element central al dialogului va fi reprezentat de problematica de securitate, pe agenda consultarilor figurand aspectele politice de interes comun in perspectiva Summit-ului NATO de la Lisabona, Noul Concept Strategic al Aliantei, dezvoltarile la nivelul NATO pe teme ca apararea antiracheta, problematica parteneriatelor Aliantei cu alte state si cu alti actori internationali (ONU si Uniunea Europeana), extinderea Aliantei si problematica de securitate in regiunea Marii Negre”, informeaza un comunicat al MAE.

Intalniri cu inalti demnitari turci

Bogdan Aurescu va avea de asemenea si o intrevedere cu seful Secretariatului General pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului, Volkan Bozkir – fost ambasador al Turciei in Romania -, precum si cu oficiali din conducerea Ministerului Apararii Nationale. La reuniunea ministrilor de externe si ai apararii din NATO de saptamana trecuta, Turcia si-a anuntat aliatii ca isi poate da acordul desfasurarii pe teritoriul sau a sistemului antiracheta pilotat de SUA, daca Iranul si Siria nu vor fi citate ca “amenintari” in documentele oficiale ale NATO, potrivit Hurriyet Daily News. Discutiile tehnice despre scutul antiracheta al NATO vor continua pana la summitul din 19-20 noiembrie de la Lisabona, unde ar trebui sa se ia o decizie cu privire la sustinerea unui astfel de sistem, care ar avea la baza arhitectura antiracheta avuta in vedere de SUA in Europa.

Cooperare energetica

In cadrul consultarilor bilaterale pe care Bogdan Aurescu le va avea vineri la Ankara va fi trecut in revista, totodata, stadiul cooperarii bilaterale in domeniul politico-diplomatic si economic, inclusiv in sectorul energetic, unde un rol prioritar il ocupa proiectul Nabucco si realizarea Cablului submarin Constanta – Istanbul, mai informeaza MAE. De asemenea, va fi abordat stadiul aderarii Turciei la UE, Romania fiind un sustinator consecvent al acestui obiectiv. Vor fi discutate si subiectele de interes aflate pe agenda regionala, precum cooperarea la Marea Neagra, inclusiv in cadrul Organizatiei Cooperarii Economice la Marea Neagra (OCEMN), in contextul in care Romania va detine presedintia in exercitiu a OCEMN in primele sase luni ale anului 2011. Cu privire la agenda internationala, va fi realizat un schimb de opinii cu privire la dosarul cipriot, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, Iran, Irak, precizeaza MAE.

Radar pentru Turcia

SUA au discutat cu Polonia, Cehia, Romania si Bulgaria despre scutul antiracheta care ar urma sa fie desfasurat sub auspiciile NATO si, potrivit presei, ar fi propus si Ankarei sa gazduiasca elemente ale acestui sistem de aparare, mai flexibil, in viziunea administratiei Obama. Romania negociaza deja gazduirea a 24 de rachete interceptoare, ce ar urma sa fie desfasurate incepand cu 2015, iar Turciei i s-ar fi propus sa gazduiasca statii radar puternice in banda X. Liderii NATO trebuie sa aprobe la summitul din noiembrie noul concept strategic al Aliantei, care va inlocui un document elaborat in 1999. Aliatii au primit proiectul noului document, iar Turcia a avut obiectii in privinta unor formulari care specifica anumite tari, inclusiv Iranul, ca amenintari, a scris Hurriyet.

Scut vs. Iran

Ministrul apararii de la Ankara a spus ca Turcia este in curs de evaluare a compatibilitatii sistemului propus de rachete cu propriile capacitati antiracheta si ca un motiv serios de ingrijorare pentru tara sa este cum va afecta scutul antiracheta al NATO sistemul national antiracheta si ce avantaje, din punct de vedere al costurilor, va aduce. El a notat ca, in aceasta privinta, sistemul antiracheta al NATO ar putea insemna reduceri semnificative de costuri pentru Turcia. Expertii sunt de parere ca Turcia va accepta in cele din urma scutul antiracheta al NATO, dar, in acelasi timp, este grijulie sa-si asigure o stabilitate regionala si sa nu deranjeze un vecin important precum Iranul.

Rusia, disponibila la scut

Nu numai Turcia s-a aratat deschisa la discutii cu NATO in privinta amplasarii unor elemente ale scutului pe teritoriul sau. De asemenea, Rusia s-a aratat dispusa sa studieze oferta facuta de NATO Moscovei pentru a coopera in cadrul proiectului sau de scut antiracheta, ramanand insa prudent cu privire la raspunsul sau. “Am ascultat ce ni s-a spus in ideea ca Rusia sa se alature scutului antiracheta. Vom studia acum aceasta propunere”, a declarat el, in cadrul unei conferinte de presa, la finalul unei intrevederi cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, si cancelarul german, Angela Merkel, la Deauville, in vestul Frantei, informeaza agentiile de presa internationale, preluate de KARADENIZ PRESS. “Cred ca NATO ar trebui intai sa decida cum vede Rusia alaturandu-se acestui sistem, ce va aduce acest lucru, in ce moduri putem ajunge la acorduri si cum vom putea lucra mai departe”, a completat liderul de la Kremlin. Cei trei lideri au discutat despre acest proiect in timpul cinei, luni seara. Aceasta problema va figura pe agenda summitului Rusia-NATO care se va desfasura cu ocazia summitului NATO de la Lisabona, la 20 noiembrie. Membrii Aliantei trebuie sa aprobe crearea unui sistem antiracheta, menit sa protejeze teritoriul si populatiile europene din cadrul NATO de rachete cu raza scurta sau medie de actiune, oferind Rusiei posibilitatea de a coopera.

Sfidarea crizei

Secretarul general al NATO le-a cerut statelor membre sa aprobe, in ciuda constrangerilor financiare cu care se confrunta, sistemul antiracheta ce ar lega aliatii intr-o retea comuna de aparare, relateaza Europa Libera. Intr-o interventie avuta joi in fata ministrilor de externe si ai apararii din NATO, Anders Fogh Rasmussen a spus ca este responsabilitatea Aliantei sa construiasca o aparare moderna impotriva amenintarilor moderne”. Costul sistemului antiracheta propus ar fi “administrabil”, a adaugat Rasmussen.
“De asemenea, trebuie sa decidem daca vrem ca NATO sa poata asigura securitatea intregii Europe in fata amenintarii unui atac cu rachete. Amenintarea este clara. Capacitatea exista. Iar costurile sunt gestionabile”, a declarat Rasmussen. “Cred ca putem si trebuie sa facem apararea antiracheta pentru Europa o capacitate NATO, pentru ca apararea natiunilor noastre este esenta NATO”, a adaugat el.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *