Romania, amenintata de armata ucraineana

de | dec. 28, 2009 | România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro | 1 comentariu

Anatoli Gritenko, deputat in Rada Suprema (parlamentul unicameral de la Kiev) din partea partidului proprezidential Ucraina Noastra, candidat la alegerile prezidentiale prevazute sa se desfasoare in Ucraina la 17 ianuarie 2010, a inregistrat saptamana trecuta un proiect de lege cu privire la utilizarea operationala a armatei ucrainene in afara teritoriului Ucrainei, pentru protejarea intereselor etnicilor ucraineni din afara fostului stat sovietic

Trupele ucrainene, pregatite pentru invadarea Romaniei

Trupele ucrainene, pregatite pentru apararea drepturilor conationalilor de pretutindeni

Anatoli Gritenko, deputat in Rada Suprema (parlamentul unicameral de la Kiev) din partea partidului proprezidential Ucraina Noastra, candidat la alegerile prezidentiale prevazute sa se desfasoare in Ucraina la 17 ianuarie 2010, a inregistrat saptamana trecuta un proiect de lege cu privire la utilizarea operationala a armatei ucrainene in afara teritoriului Ucrainei, pentru protejarea intereselor etnicilor ucraineni din afara fostului stat sovietic, relateaza agentiile de presa ucrainene, citate de mass-media de la Bucuresti.
Conform surselor citate, documentul prevede posibilitatea utilizarii operative a fortelor armate in afara teritoriului Ucrainei, in conformitate cu principiile general recunoscute, normele dreptului international si tratatele internationale la care Ucraina este semnatara. In opinia initiatorului, presedintele tarii va dispune astfel de dreptul legitim si de un mecanism legal de utilizare a trupelor ucrainene pentru a proteja viata si sanatatea cetatenilor ucraineni, precum si a contingentelor Ucrainei dislocate in afara granitei tarii si care sunt angrenate in diferite misiuni de pace. „In plus, pentru a combate pirateria si pentru a asigura securitatea navigatiei, precum si pentru protejarea unui alt stat care ar face apel la Ucraina in scopul furnizarii unui ajutor in acest sens”, specifica Gritenko, fost ministru al apararii, in textul proiectului de lege.

Obiectiv Romania

„Legea nu este indreptata in niciun caz impotriva Rusiei, Romaniei, Frantei sau SUA ori a altor state pana in momentul in care acestea nu au intentii ostile la adresa Ucrainei”, a tinut sa evidentieze fostul ministru ucrainean al apararii, cunoscut critic al Romaniei. „Ce fel de tip de forte si mijloace trebuie sa fie angajate intr-o anumita situatie – Ucraina singura sau in cooperare cu alte natiuni – toate aceste aspecte presedintele le va coordona cu Statul Major al armatei ucrainene”, mai precizeaza acesta, subliniind ca presedintele Ucrainei va avea dreptul sa trimita trupe peste hotare numai cu aprobarea Radei Supreme. „O astfel de lege reprezinta o necesitate a vremurilor pe care le traim. Aceasta va institui mecanismul asigurarii garantiilor inscrise in Constitutia ucraineana”, explica Gritenko, mentionand ca proiectul sau de lege urmareste protejarea intereselor cetatenilor ucraineni de pretutindeni.

Precedent rusesc

Prin termenii sai, proiectul de lege N5483 este identic cu proiectul de lege al presedintelui Federatiei Ruse, care a fost deja aprobat de Adunarea Federala a Federatiei Ruse si a intrat in vigoare. Explicatia este simpla: statul rus protejeaza interesele cetatenilor rusi, iar statul ucrainen pe cele ale cetatenilor ucraineni. In acest fel, relatiile interstatale intre Ucraina si Rusia vor fi de egalitate si de avantaj reciproc, iar obligatiile si drepturile vor fi echilibrate – potrivit parlamentarului citat. Reamintim ca recent, Consiliul Federatiei (n.r.-camera superioara a parlamentului rus) a atribuit presedintelui Federatiei Ruse dreptul de a decide de sine statator in privinta utilizarii operationale a trupelor ruse in afara tarii.

Gritenko reloaded

Fostul ministru ucrainean al apararii Anatoli Gritenko, in prezent seful Comisiei pentru probleme de Securitate nationala si Aparare din Parlamentul de la Kiev (Rada Suprema), a acuzat anterior Romania pentru presupuse pretentii teritoriale fata de Ucraina, considerand ca presedintele Traian Basescu trebuie intrebat direct asupra acestui subiect. „Eu m-am pronuntat public impotriva faptului ca presedintele Romaniei isi permite direct sau indirect sa vorbeasca despre legitimitatea sau ilegimitatea unei parti din teritoriile noastre. Aceste afirmatii vizeaza si regiunea Odesa si Bucovina”, a declarat Anatoli Gritenko.
Deputatul in Rada Suprema, din partea blocului proprezidential Ucraina Noastra-Autoapararea Populara, a criticat in continuare atat conducerea de la Kiev, cat si jurnalistii ucraineni ca nu reactioneaza la afirmatiile presedintelui Romaniei. „Cel mai neplacut si rusinos pentru conducerea tarii este ca astfel de declaratii ale liderului statului vecin – subliniez ale liderului oficial, ale presedintelui – nu intampina nicio rezistenta. Acest repros este adresat nu numai organelor puterii, ci si jurnalistilor. Cand presedintele Romaniei vine aici si se intalneste cu presedintele nostru, niciun jurnalist nu-l intreaba direct – Domnule presedinte, aveti in continuare pretentii teritoriale fata de Ucraina sau a fost o gluma, o neintelegere si acum va deziceti de afirmatiile facute?”, a adaugat Anatoli Gritenko. „Eu cred ca acum este necesara o solidaritate interna, si in randul societatii si in cadrul puterii, si sa nu permitem nimanui sa spuna un cuvant urat la adresa tarii” noastre, a mai declarat deputatul ucrainean.
Acuzatiile lui Anatoli Gritenko au coincis cu cele ale comunistilor ucraineni, care au afirmat ca Romania ameninta integritatea teritoriala a statului ucrainean. „La 15 mai, presedintele Traian Basescu a declarat ca nu recunoaste frontiera de nord-est a statului sau, stabilita prin Tratatul de pace de la Paris din 1945. El si-a motivat aceasta pozitie prin nedorinta de a ‘legitima pactul Ribbentrop-Molotov’, avansand in acest fel in mod public revendicari teritoriale fata de tarile vecine. Urmand calea tiranului hitlerist Ion Antonescu, care delira cu ideea obsedanta a ‘Romaniei Mari’, (…) el nici nu incearca sa-si ascunda intentia de a absorbi ilegal Republica Moldova si de a rupe din trupul patriei noastre partea ei inseparabila – Bucovina de Nord”, au sustinut comunistii ucraineni intr-o declaratie adoptata in cadrul reuniunii prezidiului Comitetului Central al formatiunii comuniste.

Inamic potential

Anterior, fostul ministrul ucrainean al Apararii, Iuri Ehanurov, un apropiat al presedintelui Victor Iuscenko a nominalizat Romania ca reprezentand un potential dusman al Ucrainei, explicand ca politicienii de la Bucuresti pun frecvent la indoiala actualele granite ale statului ucrainean. Un al doilea inamic al ucrainenilor este Rusia, care, sustine Ehanurov, pune sub semnul intrebarii Crimeea. „Uneori, si inalta conducere a Romaniei recurge la acest gen de afirmatii, recent declarand ca nu recunoaste frontiera cu Republica Moldova”, a declarat fostul ministru, raspunzand la o intrebare adresata in timpul unei emsiuni televizate. „Aceste declaratii sunt periculoase”, a continuat oficialul ucrainean. El a indicat Rusia ca fiind a doua tara de unde vine pericolul pentru integritatea teritoriala a Ucrainei. „Mai sunt intrebari legate de Crimeea si stiti bine ca dupa conflictul din august 2008, din Caucaz, toata lumea a inceput sa isi dea seama ca exista aici o problema de securitate regionala”, a spus Ehanurov, aflat in centrul unui scandal de coruptie si deturnare de fonduri si amenintat de premierul Iulia Timosenko cu demiterea. Ehanurov a subliniat insa ca Ucraina trebuie sa aiba relatii amicale cu toate tarile vecine, insa trebuie sa fie suficient de puternica pentru ca „nimanui sa nu-i treaca nici prin gand ca ar putea ataca vecinul”.
Fostul ministru a prezentat si o evaluare a pregatirii fortelor armatei, declarand ca acestea permit Ucrainei sa faca fata unei eventuale agresiuni. „Ucraina dispune de un sistem antiaerian performant si acest lucru este cunoscut foarte bine de toti vecinii nostri”, a precizat ministrul Apararii. In 2008, Ehanurov a facut o declaratie similara, plasand pe lista potentialilor inamici ai tarii sale tot Romania si Federatia Rusa.

Acuzatii repetate

Kievul a acuzat in repetate randuri Romania ca duce o politica sistematica agresiva fata de Ucraina, de acordare in masa a cetateniei romane ucrainenilor din regiunile Cernauti si Odessa si de asimilare brutala a minoritatii ucrainene din Romania. Si presedintele ucrainean Viktor Iuscenko s-a declarat ingrijorat pentru „acordarea de pasapoarte romanesti cetatenilor ucraineni”, solicitand ca aceasta chestiune sa fie analizata in cadrul Comisiei Europene. Recent, fostul ministru de Externe ucrainean, Boris Tarasiuk, reclama Romania, chiar la Bucuresti, pentru toate diferendele din relatia bilaterala, incepand cu expulzarea diplomatilor si pana la problema Bastroe. Actualmente membru al Radei Suprema, Tarasiuk a tinut partea comunistilor din Republica Moldova privind presupusa implicare a Bucurestiului in evenimentele de la Chisinau, din 7 aprilie 2009.

Share our work

1 Comentariu

  1. carstea

    Se vede, de la rusi ucrainienii au luat ce este mai rau. Iar in prezent au pretentia ca fac scoala cu tovarasii.

    Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *