Executivul a luat decizia de a amâna ratificarea acordului ACTA până la pronunţarea Curţii Europene de Justiţiei în acest caz, a anunţat, joi, purtătorul de cuvânt al Guvernului României.
„Astăzi (n.r. joi) a fost o decizie la nivelul Cabinetului, cu miniştrii responsabili pe chestiunea ACTA. S-a ţinut cont de evoluţiile internaţionale, unde sunt state care deja au suspendat acest acord şi, în acelaşi timp, Comisia Europeană s-a adresat Curţii de Justiţie pentru o evaluare a acordului. Ţinând cont de toate aceste elemente, s-a stabilit ca ratificarea procesului să fie amânată până când vom avea un răspuns al Curţii de Justiţie şi abia apoi se va lua o decizie în acest sens în privinţa ACTA în ceea ce priveşte România”, a spus Dan Suciu, după şedinţa de Guvern.
Comisia Europeană a solicitat Curţii de Justiţie a UE să evalueze dacă Acordul comercial împotriva contrafacerii (ACTA) este incompatibil în vreun fel cu drepturile şi libertăţile fundamentale în UE, precum libertatea de exprimare, protecţia informaţiilor şi dreptul de proprietate intelectuală. Executivul comunitar a predat deja ACTA spre ratificare guvernelor statelor membre. În luna decembrie, Consiliul UE a adoptat cu unanimitate ACTA şi a autorizat statele membre să îl semneze. De asemenea, Comisia a înaintat textul acordului Parlamentului European, în vederea dezbaterii şi a votării.

Dezbatere la nivel european

În ultimele săptămâni, procesul de ratificare a ACTA a dus la o dezbatere largă la nivel european asupra acestui document, a libertăţii internetului şi importanţei dreptului de proprietate intelectuală în Europa pentru economiile statelor membre.
”Cred că a aduce ACTA în faţa CEJ este un pas necesar. Această dezbatere trebuie să se bazeze pe fapte şi nu pe dezinfomare şi zvonuri care au dominat website-urile de socializare şi blogurile în ultimele săptămâni. Aşa cum am explicat deja în faţa Parlamentului European în câteva rânduri, ACTA este un acord ce vizează ridicarea standardelor globale de consolidare a drepturilor de proprietate intelectuală. Aceste standarde sunt deja incluse în dreptul european. Ceea ce contează pentru noi este ca şi alte ţări să le adopte, astfel încât companiile europene să se poată apăra împotriva falsificării produselor lor atunci când fac afaceri în întreaga lume. Acest lucru înseamnă că ACTA nu va schimba nimic în UE, dar va conta pentru UE”, a declarat comisarul european pentru comerţ Karel De Gucht.
Potrivit acestuia, prin ACTA nu se va schimba nimic legat de modul în care cetăţenii UE folosesc internetul şi website-urile de socializare în prezent, întrucât acordul nu introduce nicio regulă nouă. ”ACTA doar ajută la consolidarea a ceea ce astăzi este deja lege. ACTA nu cenzurează şi nu închide website-uri şi nu va afecta libertatea internetului sau libera exprimare”, a mai spus De Gucht.

ACTA, semnat de 22 de state UE

ACTA a fost semnat în urmă cu câteva săptămâni, la Tokyo, de 22 de state membre ale UE, inclusiv România, şi de Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi SUA.
Pentru a se putea aplica în UE, acordul trebuie să fie ratificat de cele 27 de state membre UE şi aprobat de Parlamentul European. O directivă UE include deja câteva mijloace de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală. Potrivit preşedintelui Comisiei de comerţ internaţional a PE, Vital Moreira, controversa apare în legătură cu o mică parte a acordului, cea care se referă la drepturile de autor pe internet, descărcarea de muzică, literatură, teatru, spectacole etc.