Republica Moldova, lovita de razboiul cetateniilor

, , , , ,
 

Parlamentul bulgar, pregatit pentru pasaportizarea bulgarilor de pretutindeni

Parlamentul bulgar, pregatit pentru pasaportizarea bulgarilor de pretutindeni

In luna ianuarie 2010, autoritatile de la Sofia au acordat aproximativ 5000 de titluri de cetatenie pentru etnicii bulgari din strainatate, o mare parte dintre acestia fiind cetateni ai Republicii Moldova, relateaza surse guvernamentale de la Sofia, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sursele citate au declarat ca in decembrie 2009, autoritatile de la Sofia au acceptat peste 2500 de dosare ale etnicilor bulgari din afara statului balcanic, inclusiv Republica Macedonia, Republica Kosovo, Albania, Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Ucraina, Federatia Rusa, Israel si Turcia. La randul sau, Bojidar Dimitrov, ministrul responsabil de relatiile cu bulgarii din strainatate, a declarat pentru ziarul mass-media bulgara, ca in prima luna a acestui an au fost aprobate de doua ori mai multe dosare decat in perioada similara din 2009.
Conform mass-media din Bulgaria, anul trecut 2600 de cetateni ai Republicii Moldova au primit cetatenia bulgara din totatlul de 9440 de persoane straine, ceea ce arata ca o treime dintre noii cetateni bulgari provin din Republica Moldova. Reamintim ca guvernul bulgar a propus recent accelerarea procedurilor de dobandire a cetateniei bulgare, o reforma solicitata de la aderarea tarii la Uniunea Europeana in 2007, cu scopul de a lupta in special impotriva coruptiei care caracterizeaza acest proces. Din 2002, 114.508 de cereri de obtinere a cetateniei bulgare au fost depuse de persoanele de origine bulgara care traiesc in Ucraina, Republica Moldova, Macedonia, Albania, Kosovo, Romania, Turcia si Grecia, dar doar 58.000 au fost examinate (48.000 aprobate, 10.000 respinse), a precizat ministrul fara portofoliu pentru bulgarii din Strainatate, Bojidar Dimitrov. Aproximativ 56.000 de solicitanti nu au primit raspuns pana in acest moment, iar absenta unor perioade, unele dosare asteapta de cinci ani sa fie solutionate, deschide calea coruptiei, a declarat ministrul bulgar. “Din motive istorice, aproximativ 2,5 milioane de persoane de origine bulgara traiesc in afara tarii si nu detin nationalitate bulgara”, a declarat Dimitrov.
Guvernul a propus Parlamentului sa stabileasca o perioada de raspuns de un an. In plus, candidatii ar urma sa se adreseze in persoana autoritatilor, fara sa mai treaca prin agentiile care se ocupau pana acum de formalitati. Confruntate cu o imbatranire accelerata a populatiei, autoritatile spera ca o parte din noii cetateni se vor instala pe teritoriul bulgar, desi o parte din solicitanti vor sa obtina un pasaport bulgar doar pentru a putea calatori liber in Uniunea Europeana.

Raspuns romanesc

In urma vizitei oficiale a presedintelui roman, Traian Basescu, la Chisinau, guvernul roman a aprobat, prin Ordonanta de Urgenta, o serie de masuri care vor asigura solutionarea cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane in termen de maxim 5 luni, asa cum prevede Legea nr. 21/1991. In acest scop, va fi infiintata Autoritatea Nationala pentru Cetatenie ca organ se specialitate autonom, cu personalitate juridica, aflat in coordonarea Ministerului Justitiei. „Masura va contribui la decongestionarea cererilor aflate pe rol pentru acordarea si redobandirea cetateniei si la o procedura mult mai eficienta, mai supla, in scopul rezolvarii cat mai repede cu putinta a acestor cereri”, a declarat primul-ministru Emil Boc. Competentele Directiei Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei, care asigura secretariatul tehnic al Comisiei pentru cetatenie, vor fi preluate de catre Autoritate. Directia de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei va fi desfiintata, reducand astfel traseul birocratic al cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane.
Competentele Autoritatii se refera atat la aplicarea procedurii de acordare, redobandire si incetare a calitatii de cetatean roman, potrivit Legii cetateniei romane nr. 21/1991, cat si la consilierea cetatenilor in materie de cetatenie. “Autoritatea va dispune de un serviciu de comunicare si relatii publice, precum si de o infrastructura informatizata care va pune la dispozitie toate informatiile de interes in materie de cetatenie”, a precizat purtatorul de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean. Cererile de acordare, redobandire, renuntare sau retragere a cetateniei romane aflate deja in curs de solutionare la Directia Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei se transfera la Autoritate, iar solutionarea lor se va face potrivit procedurii prevazute de Legea cetateniei romane nr. 21/1991 asa cum a fost ea modificata prin noua OUG. Masura vizeaza in principal etnicii romani din Republica Moldova si Ucraina care si-au pierdut cetatenia din motive ce nu li se pot imputa, si care vor putea sa isi redobandeasca aceasta calitate mult mai rapid si mai simplu.

Agentie nationala

Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC) urmeaza sa functioneze sub directa indrumare a Ministerului Justitiei (MJ) si va avea un numar de 120 de angajati, din care 30 vor fi detasati de la Directia Cetatenie din cadrul MJ, birou care urmeaza sa se desfiinteze, iar restul de circa 90 de angajati ar urma sa fie transferati de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) si Ministerul Administratiei si Internelor (MAI). Guvernul spera ca prin infiintarea acestei noi Autoritati, cererile de redobandire a cetateniei romane sa fie rezolvate in maxim cinci luni, asa cum prevede Legea cetateniei romane, 21/1991. Cheltuielile anuale de functionare a noii institutii sunt estimate la circa 15 milioane de lei, au declarat surse din MJ pentru mass-media de la Bucuresti. Autoritatea Nationala pentru Cetatenie va avea cinci sedii in toate centrele universitare cu un numar mare de studenti de peste Prut, respectiv Iasi, Cluj, Timisoara, Galati si Suceava. De asemenea, Romania va deschide luna viitoare inca doua consulate la Cahul si Balti, iar cei doi lideri de la Bucuresti si Chisinau au declarat la unison cæ vor fi deschide cate consulate va fi nevoie pentru ca un numar cat mai mare de doritori sa poata beneficia de redobandirea cetateniei romane pierdute dupa ocuparea teritoriului Basarabiei de catre trupele sovietice in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Calcule optimiste

Luand in considerare datele oferite de presedintele Basescu, mass-media de la Bucuresti a calculat numarul celor care si-ar putea redobandi, pe parcursul anului 2010, cetatenia romana. Plecand de la suma de 20.000 de dosare, atat cat a declarat liderul de la Cotroceni ca ar fi fost depuse in 2009, in conditiile in care aceste dosare nu puteau fi depuse decat la Consulatul Romaniei de la Chisinau, in anul 2010 vor exista inca opt astfel de centre care vor procesa asemenea de cereri, ceea ce ar consemna, intr-o logica identica cu cea din 2009, ca vor fi depuse in 2010 circa 180.000 de astfel de dosare. In acest calcul au fost incluse de catre cotidianul „Curentul” toate centrele de primire pentru astfel de solicitari, si anume Consulatul Romaniei de la Chisinau, cele doua consulate de la Cahul si Balti, care urmeaza sa fie functionale din 31 martie 2010, si Agentia speciala cu cele cinci unitati teritoriale din Romania desfasurate in cele mai mari centre universitare. In total, noua astfel de institutii care vor prelua, procesa si apoi finaliza mecanismul de redobandire a cetateniei romane pentru cetatenii de pe malul stang al Prutului. In anul 2009, Romania a reusit sa finalizeze procedurile pentru 14.000 dintre cele 20.000 de dosare depuse la Consulat. Basescu a dat asigurari ieri ca cele 6.000 de dosare restante vor fi rezolvate pana in luna iunie, conform unui angajament asumat de Ministerul Justitiei de la Bucuresti.

Redobandire in cinci luni

Seful statului roman a mai adaugat ca un astfel de dosar intocmit „corect si complet“ va avea maxim cinci luni ca termen de solutionare pentru cei care fac parte din categoria cetatenilor celor care au pierdut abuziv cetatenia romana, precum si rudele lor pana la gradul III. Prin declaratiile facute ieri la Chisinau, Traian Basescu a dorit sa clarifice situatia redobandirii cetateniei, oferind explicatiile necesare unor voci din cercurile conducatoare ale Republicii Moldova, care au contestat dorinta Bucurestilor de a realiza in practica acest deziderat. La randul sau, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a afirmat ca Romania ar mai putea deschide inca un consulat pe teritoriul din stanga Prutului in scopul accelerarii procedurilor, in cazul in care acest lucru va fi necesar. Seful statului a mai spus ca Romania nu va semna niciodata tratatul de frontiera care sa redefineasca granita dintre tara noastra si Republica Moldova. „Romania nu va semna niciodata un tratat care sa redefineasca frontiera dintre Romania si Republica Moldova. Romania a recunoscut frontierele de stat ale Republicii Moldova asa cum erau ele mostenite de la fosta Uniune Sovietica“, a declarat Basescu.

Grup de sprijin

Seful diplomatiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi, a lansat recent un grup informal de sprijin pentru actiunea europeana a Republicii Moldova, initiativa la care au fost prezenti mai multe oficialitati europene printre care ministri, secretari de stat si ambasadori. “Lansarea Grupului informal de sprijin pentru actiunea europeana a Republicii Moldova este un demers care a capatat greutate prin asocierea cu Franta si care s-a bucurat de prezenta mai multor ministri, secretari de stat si ambasadori din tari ce par tot mai interesate de un consens european cu privire la apropierea Republicii Moldova si a noului guvern de la Chisinau de Uniune”, a afirmat Baconschi la finalul reuniunilor Consiliului Afaceri Generale si a Consiliului Afaceri Externe ale UE. Acesta a adaugat ca initiativa se doreste a fi una in care sa se discute problema Republicii Moldova in contextul unei viitoare aderari la UE. “Este o initiativa deschisa, la care mai participa deocamdata Austria, Republica Ceha, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Republica Slovaca, Slovenia, Suedia si Ungaria. Sigur, nu este vorba despre un format constrangator, de un calendar si asa mai departe. Este un cadru de discutii in care periodic vom comunica partenerilor nostri evolutiile, speram pozitive, din tara vecina si totodata stadiul propriei noastre interactiuni, bilaterale si regionale, pentru a ancora cat mai bine schimbarea democratica de la Chisinau si noua relatie bilaterala”, a completat Baconschi. Lansarea Grupului a fost co-prezidata de Pierre Lellouche, secretar de stat pentru afaceri europene in Ministerul Afacerilor Externe francez, si l-a avut drept invitat special pe viceprim-ministrul Iurie Leanca, ministru al afacerilor externe si integrarii europene al Republicii Moldova. In cadrul alocutiunii sale, seful diplomatiei romane a subliniat importanta schimbarilor democratice de la Chisinau si imperativul sustinerii statelor membre UE pentru reforme, in vederea consolidarii statului de drept si atenuarii efectelor crizei economice, resimtite acut in Republica Moldova.Initiativa partii romane are ca obiectiv intensificarea dialogului, la nivelul UE, privind perspectiva europeana a Republicii Moldova si sprijinirea, de o maniera pragmatica si constanta, a realizarii pasilor necesari in acest sens.

Birocratie acuzata

In paralel cu demersurile Romaniei lobby pentru Republica Moldova in cadrul UE, o serie de politicieni de peste Prut incearca sa isi promoveze propria imagine pe seama actiunilor Romaniei. Autoritatile romane sunt acuzate de catre un partid extraparlamentar si o organizatie neguvernamentala din Republica Moldova ca nu-si respecta promisiunile privind facilitarea redobandirii cetateniei romane, proces care este caracterizat drept “calvar” de reprezentantii celor doua organizatii. “Problema cetateniei romane este exploatata in fiecare campanie electorala din Romania. S-au facut tot felul de promisiuni, a fost modificata si legea, dar lucrurile nu s-au schimbat, a declarat intr-o conferinta de presa, presedintele Partidului National Liberal”, Vitalia Pavlicenco. Din cauza birocratiei si a functionarilor, ritmul acordarii cetateniei romane a scazut, procesul este un calvar, iar promisiunile electorale, inclusiv ale presedintelui Traian Basescu, nu sunt respectate, a declarat politicianul moldovean. “Dupa sustinerea masiva pe care a primit-o Basescu in Basarabia, exista tot temeiul ca oamenii sa-si ceara acest drept”, sustine Pavlicenco.

Retorica periculoasa

Vizita presedintelui roman la Chisinau a fost folosita de fosti capi ai Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), metamorfozati in lideri ai Partidului Democrat, pentru a puncta noi victorii electorale, folosind limbajul promovat de defunctul regim Voronin. Astfel, intr-un comunicat dat publicitatii la Chisinau, liderii Partidului Democrat, formatiune condusa de Marian Lupu, fost presedinte al Legislativului majoritar comunist din perioada 2005-2009, solicita „finisarea cat mai rezultativa si rapida a negocierilor si semnarea Tratatului de baza si Tratatul privind frontiera, adaptate la realitatile actuale”. „Partidul Democrat din Moldova isi exprima sincera speranta ca vizita oficiala a sefului statului roman va semnifica desfasurarea unei etape pragmatice in relatiile dintre tarile noastre” conchide controversatul comunicat de presa.
Reamintim ca periodic liderii Partidului Democrat din Moldova folosesc in scop electoral doctrina moldovenista promovata anterior de regimul sovietic, precum si de regimul condus de Vladimir Voronin. Presedintele PDM, Marian Lupu, s-a remarcat prin sustinerea acordata „limbii moldovenesti” si „poporului moldovenesc”, cu o identitate diferita fata de poporul roman. Marian Lupu este cel mai popular om politic din Republica Moldova, iar Partidul Comunistilor (PCRM) ramane in fruntea optiunilor electoratului, potrivit unui sondaj realizat de Asociatia Sociologilor si Demografilor. Din totalul respondentilor, 18,6% au declarat ca au incredere in liderul PD. Acesta este urmat de premierul Vlad Filat, care a obtinut 16,1%, in timp ce Vladimir Voronin a fost creditat cu 14,4%. Primarul capitalei Dorin Chirtoaca a primit sustinerea a 6% dintre persoanele intervievate, Zinaida Greceanii, 3,4%, Serafim Urechean 2,3%, si presedintele interimar Mihai Ghimpu 1,3%.
Totodata, daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, pentru PCRM ar vota 25,3% dintre alegatori, Partidul Liberal Democrat (PLDM) ar primi 19,7%, Partidul Democrat (PD), 15,6%, Partidul Liberal (PL), 9,3%, si Alianta Moldova Noastra (AMN), 4,5%. Celelalte partide politice au acumulat sub trei% din optiuni. Potrivit rezultatelor cercetarii, 18% din respondenti nu stiu cu cine vor vota. Sondajul a fost realizat de Asociatia Sociologilor si Demografilor din Republica Moldova in perioada 2-10 ianuarie 2010, pe un esantion de 1.592 de respondenti din 79 de localitati, cu o eroare de plus minus 2,6%.

Liber la pasapoarte

Reamintim ca anterior Agentia de Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare a inaintat guvernului de la Sofia o serie de amendamente menite sa simplifice procesul de acordare a cetateniei Republicii Bulgaria etnicilor bulgari din alte state. Conform ministrului pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, un cunoscut aliat politic al premierului de dreapta Boiko Borisov, amendamentele la Legea Cetateniei Bulgare vor fi inaintate spre aprobare Legislativului unicameral de la Sofia, unde se asteapta sa treaca fara probleme de majoritatea parlamentara de dreapta, sustinuta de grupul parlamentar al partidului ultranationalist „Ataka”. Cele mai semnificative modificari implica eliminarea asa-numitor “intermediari” in procesul de solicitare a cetateniei precum si stabilirea unor termene stricte pentru a se raspunde la cereri, in timp ce toate certificatele de origine bulgara vor fi emise de Agentia de Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare si nu de Agentia de Stat pentru Securitate Nationala (DANS) si Ministerul bulgar de Interne.
Conform lui Bojidar Dimitrov, care a fost demascat ca agent al serviciilor de informatii comuniste bulgare, majoritatea celor 2,5 milioane de persoane avand origine etnica bulgara care traiesc in Macedonia, Albania, Kosovo, Romania, Ucraina, Republica Moldova, Rusia si alte foste republici sovietice, Turcia si Grecia doresc sa obtina pasapoarte bulgare, in timp ce 70% dintre ei vor sa se mute definitiv in Bulgaria, sa cumpere acolo o casa si sa caute un loc de munca.
Criticile la adresa noilor amendamente nu s-a lasat asteptata, vicepresedintele Anghel Marin, cel in competenta caruia intra acordarea cetateniei bulgare, declarand in cadrul unui interviu ca politica promovata de actualul guvern fata de diaspora bulgara este „populista” si „fara rezultate”. Totodata, surse oficiale din cadrul organizatiilor etnicilor bulgari din Ucraina, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au condamnat noile amendamente la Legea Cetateniei bulgare, precizand ca prin adoptarea lor „vechea mafie” va fi inlocuita cu o „mafie mai noua”. Sursele citate au reiterat solicitarea lor privind implicarea comunitatilor etnice bulgare in acest proces, cerand introducerea unor prevederi legislative care sa legifereze rolul lor. Oficialii Agentiei de Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare au refuzat sa comenteze acuzatiile aduse de vicepresedintele Anghel Marin, fost ofiter de informatii si lider informal al Partidului Socialist Bulgar, si considerat unul din potentialii candidati la urmatoarele alegeri prezidentiale din Bulgaria.

Mafia cetateniilor

Ministrul, citat de mass-media locala, si preluat de presa de la Bucuresti, a mai adaugat ca vechea legislatie are multe lacune conducand la aparitia unei „mafii” ce face comert cu cetatenia bulgara, citand in acest sens cazuri cand intermediari colecteaza si prezinta documentele necesare si lipsa unui termen pentru a da un raspuns cererii, care au deschis usa unor angajati ai statului sa faca afaceri dubioase cu acesti intermediari si sa amane eliberarea unui pasaport timp de mai multi ani. Suma ceruta de acesti intermediari a ajuns de la 10.000 la 20.000 de euro dar nu mai putin de 5.000 de euro, potrivit lui Dimitrov. Amendamentele vor permite acordarea de cetatenie bulgara unui numar de pana la 30.000 de persoane pe an comparativ cu 7.113 in 2008 si 9.400 in 2009. Cei 30.000 de noi veniti bulgari vor ajuta tara sa rezolve criza demografica, estimeaza ministrurca si, facand aluzie la rata de natalitate scazuta prezenta la majoritatea etnica bulgara, fata de gradul sporit prezent la minoritatea musulmana turca, care a ajuns sa formeze, conform unor date neoficiale, aproximativ 20% din populatia Bulgariei.

Bulgarii CSI

Peste 9.400 de straini, dintre care 2.600 moldoveni si 4.000 macedoneni, au primit cetatenie bulgara pe parcursul anului 2009, relateaza mass-media bulgara, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Consiliul pentru Cetatenie al Bulgariei a aprobat recent solicitarile a 233 straini, majoritatea din Macedonia si Republica Moldova, ceea ce le garanteaza dreptul de a avea pasapoarte bulgare si, deci, de a calatori si munci liber in Uniunea Europeana. Astfel, pana in prezent, pe parcursul anului 2009 a fost acordata cetatenie bulgara unui total de 9.440 de straini, a anuntat Bojidar Dimitrov, ministru fara portofoliu care se ocupa de bulgarii din strainatate. Vicepresedintele Bulgariei, Anghel Marin, cel in competenta caruia intra chestiunea cetateniei, a semnat deja 7.987 de decrete, iar restul este de asteptat sa le semneze pana la sfarsitul anului. Spre comparatie, in 2008 Bulgaria a acordat cetatenie unui total de 7.110 cetateni. 47.000 de cereri de cetatenie, unele depuse tocmai din anul 2005, asteapta inca sa fie evaluate de Consiliul Cetateniei, mai noteaza mass-media locala. Potrivit datelor oficiale furnizate de autoritatile bulgare, dintre cei 9.400 de straini carora li s-a acordat cetatenia bulgara, aproape 4.000 sunt macedoneni, 2.600 sunt din Republica Moldova, 530 sunt din Serbia, 435 din Israel, 212 din Ucraina, 146 din Rusia, 108 din Albania, iar alti 126 erau apatrizi

Cetatenie strategica

Reamintim ca Bulgaria a acordat basarabenilor mult mai multe cetatenii decat a acordat Romania in perioada 2002-2007. Conform vicepresedintelui Bulgariei, Anghel Marin, in perioada 2002-2007, circa 11.000 de moldoveni de etnie bulgara au primit cetatenie bulgara. Etnicii bulgari din Republica Moldova reprezinta aproximativ 2% din populatia Republicii Moldova sau circa 70.000 de persoane. Doar 2500 de basarabeni au primit cetatenia romana in aceeasi perioada. Oficialii bulgari declarat ca numerosii solicitanti de cetatenie bulgara din Republica Moldova trebuie sa indeplineasca conditii foarte clare pentru a intra in posesia pasaportului bulgar. “Procesul de eliberare a pasapoartelor bulgare este bine organizat de statul bulgar. Dar cred ca aceste pasapoarte nu pot fi eliberate pur si simplu la kilogram sau la cererea si dorinta oricui”, au declarat sursele citate. “Este important ca solicitantii care sunt atasati tarii noastre si sunt intr-adevar etnici bulgari sa nu intampine obstacole birocratice”, a mai adaugat sursa citata
Reamintim ca numarul solicitantilor de cetatenie bulgara din Moldova a crescut drastic dupa ce Bulgaria a devenit candidat in membri ai UE, alaturi de Romania. Surse din Ministerul Justitiei de la Sofia au declarat pentru presa ca numarul solicitarilor “a explodat” din anul 2004, cantitatea de dosare depuse dublandu-se intr-un singur an. In timp ce numarul total de persoane din diferite tari inscrise pentru solicitarea cetateniei bulgare este de aproximativ 75-80.000, cetatenii moldoveni constituie doua treimi din aceasta lista. Desi in sudul Republcii Moldova exista o comunitate bulgara, mass-media a semnalat tot mai multe cazuri cand cetateni de alte etnii din fosta republica sovietica solicita cetatenia Ministerului de Externe de la Sofia, chiar daca conditia de baza e ca unul dintre parintii solicitantilor de cetatenie sa fi fost bulgar.