Republica Moldova în fierbere electorală

, ,
 

harta RM cu veciniPreşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat decretul de dizolvare a parlamentului şi a stabilit alegeri parlamentare anticipate pentru 28 noiembrie. Actualul parlament a fost dizolvat în conformitate cu prevederile legislative, deoarece nu a reuşit alegerea preşedintelui ţării. Cele două tentative, la 10 noiembrie şi 7 decembrie 2009, au eşuat deoarece opoziţia comunistă a refuzat să susţină candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), Marian Lupu. Potrivit corespondentului Agerpres, în conformitate cu Constituţia moldovenească, pentru alegerea preşedintelui este necesar votul a 61 din cei 101 deputaţi, în timp ce AIE dispunea doar de 53 de mandate. De fapt, criza politică de la Chişinău a început încă din luna aprilie 2009, imediat după alegerile parlamentare, ale căror rezultate au fost contestate de opoziţia de atunci, în timp ce Partidul Comuniştilor, care era la guvernare din 2001, a obţinut 60 de mandate de deputat. Zeci de mii de oameni au protestat câteva zile la Chişinău, fiind înregistrate violenţe atât din partea protestatarilor cât şi a poliţiei. Clădirile parlamentului şi preşedinţiei au fost incendiate. În acest context, opoziţia a refuzat să susţină candidatul comuniştilor la funcţia de preşedinte – Zinaida Grecianîi, căreia nu i-a ajuns un singur vot. Preşedintele de atunci, Vladimir Voronin a dizolvat parlamentul şi a stabilit alegeri parlamentare anticipate pentru 29 iulie, dar comuniştii pierd majoritatea parlamentară, iar patru formaţiuni – Partidul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PDM) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) constituie Alianţa pentru Integrare Europeană. AIE a încercat câteva tentative de a debloca criza politică, iniţiind o modificare mai largă a Constituţiei, care însă nu este susţinută de toate partidele componente, dar şi un referendum constituţional, menit să modifice procedura de alegere a preşedintelui, eşuat şi acesta din cauza prezenţei reduse la urne. Agerpres notează că noile alegeri vin în contextul unei lupte strânse între Partidul Comuniştilor, care rămâne cea mai influentă forţă politică, şi AIE, dar şi în contextul unor neînţelegeri în cadrul alianţei, tot mai vizibile odată cu apropierea alegerilor. Sondajele arată că PCRM îşi menţine practic electoratul, în pofida faptului că în ultimul an au avut loc unele sciziuni. În plus, comuniştii vor pune accentul pe nereuşitele actualei guvernări, inclusiv majorările de tarife care au avut loc în ultimul an şi care au afectat păturile mai sărace ale populaţiei.  În acelaşi timp, AIE nu va merge într-un bloc comun la alegeri, iar divergenţele dintre partidele membre devin tot mai mari. Intenţiile unor lideri politici de a merge pe o listă comună nu au fost susţinute. PLDM, condus de premierul Vlad Filat, înregistrează o ascensiune vizibilă în sondaje, în timp ce PL condus de Ghimpu este în scădere. AMN ar putea să nici nu mai intre în viitorul parlament, chiar dacă pragul electoral a fost redus de la 5% la 4%. Campania electorală începe ‘cu stângul’ pentru AIE şi în contextul unui scandal apărut săptămâna aceasta, după o hotărâre a guvernului condus de Filat, care a provocat reacţii dure din partea celorlalţi trei lideri ai Alianţei. Este vorba de o hotărâre de luni a guvernului de a-şi asuma răspunderea pentru modificarea bugetului, deşi anterior se convenise rectificarea bugetului în parlament. În plus, invalidarea referendumului din 5 septembrie este considerată de unii analişti un eşec al AIE, care l-a iniţiat şi susţinut.  În acest context, rezultatele viitoarelor alegerilor anticipate sunt imprevizibile, atât comuniştii, cât şi partidele membre ale AIE având şanse aproximativ egale de obţinere a majorităţii parlamentare. În acelaşi timp, unii analişti şi o parte din presa de la Chişinău consideră că există posibilitatea ca PDM, condus de Marian Lupu, să prefere o alianţă de centru-stânga cu comuniştii. De asemenea rămâne în vigoare problema alegerii viitorului preşedinte, existând posibilitatea ca nici în viitorul parlament să nu existe o majoritate necesară de 3/5 pentru votarea acestuia.  Astfel, viitorul politic al Republicii Moldova rămâne la fel de incert ca acum un an jumătate, iar provocările – la fel de mari. Riscul perpetuării crizei politice este destul de mare, iar posibilitatea ca alegătorii să fie chemaţi la urne şi peste un an nu poate fi neglijată, concluzionează Agenţia Agerpres.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *