Republica Moldova, in febra electorala

, , , , ,
 

Marian Lupu, preferatul Kremlinului pe scena politica de la Chisinau

Marian Lupu, preferatul Kremlinului pe scena politica de la Chisinau

Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a aprobat în şedinţa de miercuri lista partidelor şi organizaţiilor social-politice cu dreptul de a participa la alegerile parlamentare anticipate din anul acesta, relateaza serviciul de presa al institutiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform CEC, la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 au dreptul să participe un număr de 31 de partide politice, precum Partidul Democrat din Moldova, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Politic „Alianţa MOLDOVA NOASTRĂ”, Partidul Politic „Partidul Agrar din Moldova”, Partidul Socialist  din Moldova, Partidul Legii şi Dreptăţii, Partidul Popular Creştin Democrat, Mişcarea Profesioniştilor „Speranţa-Надежда”, Partidul Politic „Partidul Liberal”, Noul Partid Naţional Moldovenesc, Partidul Social Democrat, Mişcarea social-politică „Forţa Nouă”, Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din Moldova „Patria-Rodina”, Mişcarea social-politică Republicană „RAVNOPRAVIE”, Pаrtidul Politic „Partidul Ecologist „Alianţa Verde din Moldova”, Partidul Naţional Român, Partidul Popular Republican, Partidul Republican din Moldova, Partidul Muncii, Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova, Partidul European, Partidul Umanist din Moldova, Partidul „Moldova Unită-Eдиная Молдова”, Partidul Conservator, Partidul Naţional Liberal, Partidul Mişcarea Acţiunea Europeană, Partidul Politic „PENTRU NEAM ŞI ŢARĂ”, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Mişcarea Social – Politică a Romilor din Republica Moldova, Partidul Politic ,,Patrioţii Moldovei”, Partidul Politic ,,Casa Noastră – Moldova”.

Parlamentul de la Chişinău, dizolvat prin decret prezidenţial

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat recent decretul de dizolvare a Parlamentului, relatează agenţia de presă Info-Prim Neo. Dizolvarea Parlamentului este justificată de eşecul încercărilor de alegere a unui şef al statului în şedinţele din 10 noiembrie 2009 şi 7 decembrie 2009.
„A venit şi ziua când se confirmă ceea ce am spus pe tot parcursul acestei perioade, că voi respecta legea. Toţi cei care au spus că Ghimpu este un uzurpator şi că nu va dizolva Parlamentul nu au avut dreptate. Îmi pare rău, sincer vă spun, să semnez acest decret deoarece cetăţenii noştri au votat pentru schimbare, iar aceasta schimbare nu a avut un mandat de patru ani”, a declarat Mihai Ghimpu. „Alianţa pentru Integrare Europeană a iniţiat schimbarea. Am schimbat imaginea Republicii Moldova, ca să nu mai fie la guvernare un singur partid, care a monopolizat toate sferele vieţii. Am demonstrat Uniunii Europene că Moldova este un stat democratic”, adaugă Mihai Ghimpu.

Voronin mizeaza pe cartea rusa

Republica Moldova trebuie să-şi îndrepte cursul spre integrarea în Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, a declarat fostul preşedinte moldovean, liderul Partidului Comuniştilor Vladimir Voronin într-un interviu acordat agenţiei ruse ITAR-TASS, citat de mass-media de la Chisinau. “Este deja clar că UE nu doreşte şi nici nu se mai poate extinde. Pe de altă parte, pentru cetăţenii şi economia moldovenească este mai important să se conecteze la libertăţile europene, decât să aştepte calitatea de membru “mitică” în această organizaţie”, a declarat Voronin pentru ITAR-TASS.
El a amintit că Partidul Comuniştilor a obţinut o victorie clară la alegerile din 2001 anume promovând ideea aderării la Uniunea Rusia-Belarus. „Dar aceasta nu s-a întâmplat. Şi nu din cauza Moldovei. Această Uniune rămâne a fi un factor de neînţelegere şi rămâne doar pe hârtie”, a menţionat fostul preşedinte.

Integrare post-sovietica

În acelaşi timp, Voronin vorbeşte un nou proiect integraţionist în spaţiul post-sovietic. „Astăzi situaţia se schimbă rapid. Cel mai important este că se schimbă semnificativ tipul relaţiilor între statele CSI. Poporul, politicienii ţărilor noastre înţeleg că un nou izvor al modernizării ţărilor noastre poate fi doar un nou proiect integraţionist în spaţiul post-sovietic”, a mai spus Voronin citat de ITAR-TASS. Liderul PCRM vede integrarea în spaţiul post-sovietic după un model similar cu cel al Uniunii Europene. “Să mergi pe această cale în continuare, înseamnă să preiei ştafeta europeană, să uneşti resursele energetice, de transport, infrastructură, dar cel mai important – cele umane. Dacă Uniunea vamală se dezvoltă anume în această direcţie, atunci pentru Moldova este important să se alăture acestui proiect”, a menţionat Voronin, adăugând că eventualitatea unei asemenea integrări va contribui la reglementarea mult mai uşoară a diferendului transnistrean.

Lamentatie comunista

Vladimir Voronin a cerut recent Uniunii Europene să condamne “declaratiile revanşarde” ale prim-ministrului român Emil Boc, pe care le-a calificat sfruntate şi umilitoare. Solicitarea a fost făcută de către liderul comuniştilor într-un interviu acordat Itar-Tass, comentând discursul public al premierului român la New York de săptămâna trecută.
Vladimir Voronin îl acuză pe premierul român că a făcut la New York “declaraţii umilitoare” la adresa Republicii Moldova, relateaza mass-media de la Chisinau. Şeful Executivului român a declarat atunci că “România nu recunoaşte Pactul Ribbentrop-Molotov, care a dus la pierderea Basarabiei de către România”. “Tăcerea actualului guvern din Moldova, precum şi aşa-numitor prieteni europeni ai Moldovei este o dovadă că independenţa şi statalitatea Republicii Moldova este o povară pentru ei”, a spus Vladimir Voronin.  “Este o declaratie umilitoare pentru Republica Moldova şi trebuie condamnată, cel puţin la nivel european”, a declarat Voronin, liderul Partidului Comuniştilor, care sustine că prin aceste gest Europa susţine gestul revanşard al României. Potrivit lui Voronin, pactul Molotov-Ribentropp nu are nicio legătură cu anexarea Basarabiei la Uniunea Sovietică în 1940.

Impas prezidential

Actualul parlament a fost dizolvat în conformitate cu prevederile legislative, deoarece nu a reuşit alegerea preşedintelui ţării. Cele două tentative, la 10 noiembrie şi 7 decembrie 2009, au eşuat deoarece opoziţia comunistă a refuzat să susţină candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), Marian Lupu. Potrivit corespondentului Agerpres, în conformitate cu Constituţia moldovenească, pentru alegerea preşedintelui este necesar votul a 61 din cei 101 deputaţi, în timp ce AIE dispunea doar de 53 de mandate. De fapt, criza politică de la Chişinău a început încă din luna aprilie 2009, imediat după alegerile parlamentare, ale căror rezultate au fost contestate de opoziţia de atunci, în timp ce Partidul Comuniştilor, care era la guvernare din 2001, a obţinut 60 de mandate de deputat. Zeci de mii de oameni au protestat câteva zile la Chişinău, fiind înregistrate violenţe atât din partea protestatarilor cât şi a poliţiei. Clădirile parlamentului şi preşedinţiei au fost incendiate. În acest context, opoziţia a refuzat să susţină candidatul comuniştilor la funcţia de preşedinte – Zinaida Grecianîi, căreia nu i-a ajuns un singur vot. Preşedintele de atunci, Vladimir Voronin a dizolvat parlamentul şi a stabilit alegeri parlamentare anticipate pentru 29 iulie, dar comuniştii pierd majoritatea parlamentară, iar patru formaţiuni – Partidul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PDM) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) constituie Alianţa pentru Integrare Europeană. AIE a încercat câteva tentative de a debloca criza politică, iniţiind o modificare mai largă a Constituţiei, care însă nu este susţinută de toate partidele componente, dar şi un referendum constituţional, menit să modifice procedura de alegere a preşedintelui, eşuat şi acesta din cauza prezenţei reduse la urne. Agerpres notează că noile alegeri vin în contextul unei lupte strânse între Partidul Comuniştilor, care rămâne cea mai influentă forţă politică, şi AIE, dar şi în contextul unor neînţelegeri în cadrul alianţei, tot mai vizibile odată cu apropierea alegerilor. Sondajele arată că PCRM îşi menţine practic electoratul, în pofida faptului că în ultimul an au avut loc unele sciziuni. În plus, comuniştii vor pune accentul pe nereuşitele actualei guvernări, inclusiv majorările de tarife care au avut loc în ultimul an şi care au afectat păturile mai sărace ale populaţiei.  În acelaşi timp, AIE nu va merge într-un bloc comun la alegeri, iar divergenţele dintre partidele membre devin tot mai mari. Intenţiile unor lideri politici de a merge pe o listă comună nu au fost susţinute. PLDM, condus de premierul Vlad Filat, înregistrează o ascensiune vizibilă în sondaje, în timp ce PL condus de Ghimpu este în scădere. AMN ar putea să nici nu mai intre în viitorul parlament, chiar dacă pragul electoral a fost redus de la 5% la 4%. Campania electorală începe ‘cu stângul’ pentru AIE şi în contextul unui scandal apărut săptămâna aceasta, după o hotărâre a guvernului condus de Filat, care a provocat reacţii dure din partea celorlalţi trei lideri ai Alianţei. Este vorba de o hotărâre de luni a guvernului de a-şi asuma răspunderea pentru modificarea bugetului, deşi anterior se convenise rectificarea bugetului în parlament. În plus, invalidarea referendumului din 5 septembrie este considerată de unii analişti un eşec al AIE, care l-a iniţiat şi susţinut.  În acest context, rezultatele viitoarelor alegerilor anticipate sunt imprevizibile, atât comuniştii, cât şi partidele membre ale AIE având şanse aproximativ egale de obţinere a majorităţii parlamentare. În acelaşi timp, unii analişti şi o parte din presa de la Chişinău consideră că există posibilitatea ca PDM, condus de Marian Lupu, să prefere o alianţă de centru-stânga cu comuniştii. De asemenea rămâne în vigoare problema alegerii viitorului preşedinte, existând posibilitatea ca nici în viitorul parlament să nu existe o majoritate necesară de 3/5 pentru votarea acestuia.  Astfel, viitorul politic al Republicii Moldova rămâne la fel de incert ca acum un an jumătate, iar provocările – la fel de mari. Riscul perpetuării crizei politice este destul de mare, iar posibilitatea ca alegătorii să fie chemaţi la urne şi peste un an nu poate fi neglijată, concluzionează Agerpres.

Mihai Ghimpu, reales ca sef al liberalilor de peste Prut

Presedintele interimar si seful Legislativului de la Chisinau, Mihai Ghimpu, a fost reales, duminica, ca sef al Partidului Liberal, in cursul unui congres desfasurat la Chisinau, relateaza mass-media de la Chisinau. Dorin Chirtoaca, primarul Chisinaului si nepotul lui Ghimpu, si-a retras candidatura la presedintia partidului inainte de vot, afirmand ca “Mihai Ghimpu merita sa fie in continuare liderul partidului”, deoarece “calul bun nu trebuie schimbat”. Partidul Liberal din R.Moldova a ales si trei prim-vicepresedinti (Dorin Chirtoaca, Anatol Salaru si Ion Hadarca), precum si patru vicepresedinti (Corina Fusu, Vlad Lupan, Boris Vieru si Valeriu Muntean), iar in functia de secretar general a fost desemnat Oleg Bodrug. Ghimpu este presedinte al Partidului Liberal din 1998, iar Chirtoaca ocupa functia de vicepresedinte din mai 2005. Partidul Liberal din Republica Moldova face parte din Alianta pentru Integrare Europeana, aflata la guvernare la Chisinau, iar Ghimpu este presedinte al Parlamentului si, in aceasta calitate, asigura interimatul la conducerea tarii, dupa incheierea mandatului lui Vladimir Voronin.

Scrisoare deschisă

Concomitent, o serie de partide politice au demarat consultari pentru formarea unor blocuri electorale in vederea alegerilor parlamentare anticipate. Astfel, presedintele Miscarii Actiunea Europeana, deputatul Veaceslav Untilă, a transmis o scrisoare deschisa presedintelui Partidului Liberal din Moldova, Mihai Ghimpu, si presedintelui Partidului Liberal-Democrat din Moldova, Vlad Filat, in care acesta precizeaza ca „alegerile parlamentare anticipate vor constitui pentru formaţiunile ce alcătuiesc alianţa de guvernare un test de maturitate politică. Partidele democratice au demonstrat că au şanse de izbândă, numai atunci când sunt unite. Aşa s-a întâmplat şi la 29 iulie 2009, când societatea a acordat un vot de încredere forţelor democratice” a adaugat acesta.
„În acest context, Mişcarea „Acţiunea Europeană” vine cu propunerea de a consolida formaţiunile democratice şi, prin aceasta, electoratul democratic. Cu siguranţă, participarea în comun la alegerile parlamentare anticipate ar reabilita şi ar face mai puternice partidele democratice. Mişcarea „Acţiunea Europeană” consideră că a sosit momentul să ne unim eforturile pentru a ne prezenta în faţa cetăţenilor cu o ofertă unitară, coerentă şi serioasă” a mai subliniat presedintele MAE.
„În această toamnă noi vom avea de susţinut un examen politic decisiv şi suntem obligaţi să ne mobilizăm, să strângem rândurile, deoarece orice greşeală ar putea însemna reîntoarcerea comuniştilor la guvernare. Tocmai de aceea, MAE propune crearea unui bloc electoral, din care vor face parte partidele democratice care au aceeaşi agendă politică sau sunt apropiate doctrinar. Pornind de la necesitatea consolidării forţelor cu adevărat democratice, Mişcarea „Acţiunea Europeană” vă invită, dle Preşedinte pe Dvs. şi în persoana Dvs. Partidul pe care-l conduceţi, la negocieri în vederea identificării unei formule de participare în comun la preconizatele alegeri parlamentare anticipate” a continuat deputatul Veaceslav Untila.
„() avem o responsabilitate istorică în faţa alegătorilor şi, dacă nu vom reuşi să asigurăm în continuare dezvoltarea Republicii Moldova pe un făgaş democratic normal, întreaga responsabilitate va reveni doar partidelor democratice. De capacitatea noastră de a gestiona corect situaţia va depinde viitorul ţării, va depinde viitorul oamenilor care vor să trăiască într-un stat democratic şi prosper” a conchis deputatul Veaceslav Untilă, preşedinte al Miscarii Actiunea Europeana.

Moscova lanseaza operatiunea “Lupu contra vinuri”

Cu o situatie economica care o plaseaza printre cele mai sarace tari din Europa, Republica Moldova se confrunta, in ultima vreme, cu presiuni economico-politce fara precedent din partea Federatiei Ruse. Apropierea Chisinaului de Uniunea Europeana si de Bucuresti a facut ca Moscova sa lanseze o campanie agresiva de discreditare a produselor agro-alimentare pe care R.Moldova, in mod traditional, le exporta in Federatia Rusa. Preponderent ancorata in economia CSI, Moldova are o piata de desfacere foarte rigida, situatie care o face extrem de vulnerabila la orice atac din partea Kremlinului, care, de ani buni, foloseste discretionar aplicarea embargourilor, de cate ori este nemultumit de politicile de la Chisinau. Desi, in ultimul an, conducerea pro-europeana de la Chisinau a inteles ca este nevoie de o diversificare a pietelor de desfacere pentru produsele sale, producatorii autohtoni inca se confrunta cu mari dificultati in penetrarea spatiului UE. In ciuda promisiunilor venite din partea oficialilor europeni privind dublarea cotei pentru vinurile moldovenesti, aceasta nu reprezinta o solutie pentru rezolvarea problemelor actuale, mai ales ca acest lucru se va intampla de abia din 2012. De asemenea, solutia orientarii atentiei catre piata din Romania nu este nici ea foarte promitatoare, avand in vedere dificultatile economico-financiare cu care se confrunta Bucurestiul si care au dus la o scadere drastica a consumului. Cu toate ca este foarte promitatoare si ar putea inlocui total piata rusa, piata chineza este, in prezent, putin accesibila, initiativele in acest sens aflandu-se in stadiu incipient. In consecinta, intra tot in categoria solutiilor pe termen lung.

Marian Lupu, omul prin care Moscova vrea sa rezolve problema

In tot acest timp, odata cu apropierea datei alegerilor anticipate, Moscova isi amplifica presiunile nu doar din exterior, dar si din interior, acordand credit unor personaje politice pe care le promoveaza si le sustine in mod constant. Unul dintre cele mai importante este chiar Marian Lupu, presedintele Partidului Democrat si unul dintre cei patru lideri ai Aliantei pentru Integrare Europeana, aflata acum la guvernare.
Astfel, in ciuda eforturile diplomatice ale guvernului R.M., Rusia a ramas de neclintit in decizia sa de a ingreuna patrunderea pe piata interna a vinurilor si produselor agricole. In schimb, intors recent de la Moscova, unde a semnat un acord de colaborare intre Partidul Democrat din Moldova si Partidul Rusia Unita a premierului Vladimir Putin, Marian Lupu a promis ca exportul de vinuri moldovenesti in Federatia Rusa va fi deblocat in scurt timp. Mesajul Kremlinului este foarte limpede: daca votati PDM si pe Marian Lupu, o sa va cumparam din nou produsele.
Potrivit liderului PDM, in cadrul intrevederii de la Moscova, presedintele Consiliului Suprem al Rusiei Unite, Boris Grizlov, a anuntat ca o serie de fabrici de vinuri din Moldova, care au fost inspectate de Rospotrebnadzor, vor obtine in timpul cel mai apropiat permisiunea de a exporta pe piata Federatiei Ruse. De asemenea, mai sustine Lupu, daca pana in prezent exportul de vinuri se facea conform principiului unui ghiseu unic, prin terminalul de la Solntevo, in scurt timp, va fi deschis inca un punct de import al vinurilor moldovenesti – la Sankt Petersburg, ceea ce va facilita exportul pe piata rusa. Iar totul va fi posibil, bineinteles, datorita “eforturilor” sale in a-i convinge pe reprezentantiii partidului condus de Vladimir Putin. Mai ales ca Boris Grizlov a declarat ca semnarea Acordului va contribui la aprofundarea relatiilor de cooperare atat intre cele doua partide, cat si la nivel de state si, potrivit oficialului rus, implementarea acestuia va duce la imbunatatirea relatiilor bilaterale politice si economice.

Relatii economice dificile

Sectorul vitivinicol reprezinta o ramura importanta pentru economia moldoveneasca, reprezentand aproximativ 25% din Produsul Intern Brut. Cel mai inalt nivel de dezvoltare a sectorului vitivinicol a fost atins in prima jumatate a anilor optzeci ai secolului trecut, cand suprafata viilor in gospodariile producatoare de struguri era de 220 mii ha, recolta medie de struguri – circa 6,3 t/ha, iar recolta globala – 1150 mii tone. Pe parcursul ultimilor 15 ani, suprafata viilor s-a redus aproape de doua ori, productivitatea lor – cu o treime, iar recolta globala de struguri – de 2,3 ori. Sectorul a fost afectat de prohibitia la alcool impusa de ultimul lider sovietic, Mihai Gorbaciov, ulterior – privatizarea defectuoasa la inceputul anilor 90, ingheturile din iarna 1996-1997, embargoul rus la vinuri din anul 2006. In prezent, Republica Moldova dispune de 145 mii ha plantatii viticole, din care circa 107,5 mii ha sau 74 la suta se afla in intreprinderi agricole si gospodarii taranesti, iar restul – in gospodariile auxiliare ale populatiei.
Potrivit rapoartelor europene, profilul geografic al comertului exterior al Republicii Moldova a suferit schimbari mari in perioada 1995-2007, desi procesul a fost mult mai lent decat in alte state aflate in tranzitie. In 1995, Moldova era aproape complet dependenta de piata traditionala a CSI (in principal Rusia, Ucraina, Belarus, si Kazakstan) cu 70% din importuri si 63% din exporturi. Incepand cu anul 2007, comertul exterior a devenit mai echilibrat, statele CSI furnizau 36% din importurile Republicii Moldova si absorbeau 41% din exporturi. Intr-o oarecare masura acesta este rezultatul restrictiilor comerciale impuse de Rusia pentru Moldova in 2005-2006. Ca urmare a inrautatirii relatiilor politice cu Moldova, Federatia Rusa a intrerupt importurile de legume si de produse animaliere (in 2005), iar apoi si de alcool (martie 2006) din Moldova. Embargoul comercial a avut un efect devastator asupra multor fermieri, companii prelucratoare si a producatorilor de vinuri.

Livrari reduse

In anul 2009 livrarile de produse vinicole moldovenesti in Rusia au fost de noua ori mai mici decat in 2005, care a fost cel mai favorabil an pentru producatorii autohtoni de alcool. Vinificatorii moldoveni au livrat in 2009, in Rusia, cel mult 23 milioane de litri  de vin. Cu toate acestea, Moldova detinea pozitia a treia printre exportatorii de vinuri pe aceasta piata – 12,3%. Pana in anul 2006, cand Rusia a stabilit embargou la produsele vinificatiei moldovenesti, Chisinaul livra anual in Federatia Rusa aproximativ 240 milioane de litri de vinuri imbuteliate si peste 2 milioane de litri de coniac si brandy. La volumul importurilor in Rusia coniacurile moldovenesti s-au situat, in 2009, pe locul doi, dupa cele frantuzesti.
De asemenea, in primele opt luni ale anului 2008, R. Moldova exportase produse alcoolice in valoare de circa 129 de milioane de dolari (in tarile CSI – 111 mil. dolari SUA; in tarile UE – 15,3 mil dolari SUA; in alte tari – 2,4 mil. dolari SUA). Procentual, cota pietei CSI era dominanta si in 2008, absorbind 86,32 % din exportul vinicol moldovenesc. In acelasi timp, pentru prima oara, cota UE atinsese nivelul de 12%, fapt ce confirma situatia ca, in conditii de concurenta egale (oferite de preferinte comerciale si cote de import) vinurile moldovenesti pot concura cu marcile internationale. Topul celor 10 principale piete de desfacere pentru produsele vinicole moldovenesti arata astfel in 2008:
1. Federatia Rusa – 41,2 mil. dolari SUA, 33,5%;
2. Ucraina – 32,1 mil. dolari SUA, 26,2%;
3. Belarus- 24,6 mil. dolari SUA, 24,6%;
4. Polonia- 6,1 mil. dolari SUA, 4,96%;
5. Kazahstan- 3,8 mil. dolari SUA, 2,9%;
6. Romania- 3,6 mil. dolari SUA, 2,9%;
7. Cehia- 1,7 mil. dolari SUA, 1,4%;
8. Azerbaijan- 1,7 mil. dolari SUA, 1,38%;
9. Georgia- 1,2 mil. dolari SUA, 0,99%;
10. SUA- 1,0 mil. dolari SUA, 0,9%.
Cota principalei piete (Federatia Rusa) constituia circa 33% (fata de 86-88% in anii de pana la embargoul din 2006). De asemeena, inca din 2008 se constata o crestere de 3,7 ori a exporturilor vinicole spre China: 376 mii de dolari SUA (in comparatie cu 102 mii, in perioada respectiva a anului 2007). Desi cifra absoluta este destul de mica, tendintele erau deja promitatoare.

Embargoul din 2006

Embargoul pentru vinul moldovenesc si cel georgian a fost impus de Rusia pe 27 martie 2006. Ca si in 2010, Rospotrebnadzor a motivat gestul sau prin faptul ca productia vinicola din Republica Moldova nu corespunde normelor de calitate. Expertii rusi sustineau ca au depistat in vinurile si divinurile moldovenesti o cantitate mare de metale grele si pesticide. Interdictia pentru vinurile din Moldova a dus la o scadere cu 46 la suta a nivelului de productie in cel mai important sector al economiei. Asta deoarece 80 la suta din exporturile moldovenesti aveau ca destinatie Rusia. Un an de interdictii a dus la pierderi totale de aproximativ 180 de milioane de dolari. Exportul productiei vinicole in Rusia a fost reluat pe 1 noiembrie 2007. Insa revenirea vinurilor moldovenesti pe piata rusa nu a fost una triumfala, deoarece locul lor a fost luat de vinurile din alte tari.
Consecintele crizei sunt resimtite si acum. In prezent, in depozitele din Moldova stocate stocate 37 de milioane de decalitri de vin, provenite din recoltele anilor trecuti si estimate la 300 de milioane de dolari. Datoriile vinificatorilor pentru materia prima s-au ridicat la 17,2 milioane de dolari, iar 50 din 130 de intreprinderi si-au declarat falimentul. Pentru a sustine cat de cat producatorii autohtoni, Parlamentul moldovean a adoptat, la sfarsitul lui septembrie 2009, un set de amendamente la Legea cu privire la vita-de-vie si vin. Noile prevederi permit vanzarea vinului in vrac.

Interdictie contestata

Initial, s-a crezut ca actiunile Rusiei, prin medicul ei sanitar principal, seful “Rospotrebnadzor”, Ghenadi Oniscenco, pareau argumentate. Apoi a urmat ordinul de confiscare si distrugere a tuturor produselor alcoolice care provin din Moldova, precum si interzicerea importurilor. Totodata, conducerea moldoveana nu a primit nici un act care sa confirme calitatea proasta a vinurilor moldovenesti. In loc ca marfurile retrase din reteaua de comert, circa 200 mln., sticle, sa le fie returnate proprietarilor, acestea au inceput sa fie distruse in mod demonstrativ pe poligoane. Actiunile medicului sanitar principal au beneficiat de sustinerea Dumei de Stat, care le-a sprijinit practic unanim. Impotriva hotararii s-au pronuntat doar comunistii Viktor Kuznetov si Anatoli Lokoti, care au mentionat, pe buna dreptate, ca “toata lumea rade de interdictia vinurilor moldovenesti si georgiene”. Actiunile “Rospotrebnadzor” au uluit populatia din Rusia, Moldova, dar si din tarile vecine. Moldova acoperea necesitatile de vinuri brute ale Rusiei in proportie de peste 50%, adica produsul final, vinurile in sticla, erau, in mare parte, imbuteliate in Rusia. Si atunci, chiar vinificatorii rusi se fac responsabili de ceea ce toarna in sticle si in ce proportii. Obtinand sprijinul Dumei de Stat, Oniscenco nu mai califica vinurile si divinurile moldovenesti decit ca “lichide cu continut de alcool”. Totodata, nu se spunea nimic despre faptul ca toate bauturile care veneau din Moldova erau verificate chiar de structura lui, “Rostest”, si cucereau constant distinctii prestigioase la expozitii si concursuri, inclusiv in Rusia.

Lovitura iremediabila economiei moldovenesti

Pierderea pietei ruse a dat o lovitura iremediabila economiei moldovenesti. In perioada ianuarie-septembrie 2006, productia de vinuri imbuteliate s-a redus de aproape 2 ori comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005, de la 18,079 mln. decalitri pana la 7,338 mln. decalitri, productia de vinuri spumante si gazificate – de la 9,405 mln. pana la 3,809 mln. sticle. In 9 luni, au fost exportati 6,4 mln. decalitri de vin de struguri imbuteliat (-64%). Vinzarile de vinuri spumante si spumoase peste hotare s-au redus cu 78%, exporturile de divinuri – cu 30%, acestea fiind comercializate intr-o cantitate de 383,5 mii decalitri, in valoare de $14,4 mln. Exporturile de vodca, brandy, alte bauturi alcoolice tari s-au redus de aproape 2 ori, iar de distilate de vin si divinuri in vrac – cu 18%. Au crescut nesemnificativ doar vinzarile de vinuri brute si divinuri in vrac peste hotare – pana la 6,7 mln. decalitri (in valoare de $34,9 mln.). In total, pana la inceputul lunii octombrie, companiile vinicole au exportat produse in valoare de $126,3 mln. (-45%).
De pe urma inchiderii pietei ruse au avut de suferit fabricile de sticla, cele de producere a cartonului, de poligrafie si alte intreprinderi, chiar legate indirect cu productia vinului. In ansamblu, productia industriala a Moldovei s-a diminuat cu 7%, cresterea PIB-ului s-a incetinit. Toamna, viticultorii s-au confruntat cu problema comercializarii strugurilor, pentru ca capacitatile fabricilor erau aproape pline si achizitiile s-au redus dramatic.

Arma preferata a Kremlinului si in 2010

Metoda embargoului in cazul produselor moldovenesti ca arma politco-economica a fost folosita cu succes de Moscova, de-a lungul timpului. Insa ea revine in actualitate. Astfel, saptamana aceasta, serviciul rus de Supraveghere Veterinara a inasprit controlul exporturilor de carne de vita provenita din Republica Moldova. Asta dupa ce Rosselhoznadzor ar fi depistat substante nocive in produsele din carne, provenite de la intreprinderea Mistor-Bras din Ungheni. Totodata, Serviciul sanitar rus a impus restrictii asupra importurilor de carne provenite de la 14 fabrici din sase tari.
De asemenea, recent, Federatia Rusa a cerut Belarusului si Kazahstanului sa ia masuri pentru a impiedica patrunderea pe piata ruseasca a vinurilor si apei minerale provenite din Republica Moldova si Georgia. Ghenadi Oniscenko, seful organizatiei ruse pentru protectia consumatorilor, Rospotrebnadzor, a declarat ca aceasta cerere a fost formulata in cadrul Uniunii Vamale din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan. “Tinand cont de legile Uniunii Vamale ruso-kazaho-belaruse, ne-am informat partenerii, conform regulamentelor pe care le-a adoptat, ca folosirea unor produse este restrictionata in tara noastra. Le-am cerut sa ia masuri pentru a impiedica intrarea pe teritoriul rus a vinurilor si apelor minerale din Moldova si Georgia”, a declarat pentru Interfax Ghennadi Oniscenko, seful Protectiei consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor. Potrivit acestuia, cererea nu insemana ca Rusia isi “impune vointa” asupra Belarusului si Kazahstanului, pentru a restrange drepturile lor de a folosi aceste produse, ci doar isi “exercita un drept” ca membru al Uniunii Vamale, relata presa regionala, preluata de agentia KARADENIZ PRESS. “Aceasta nu inseamna ca ne impunem vointa (n.r. Belarusului si Kazahstanului) si ca le restrangem dreptul de a folosi aceste produse, dar suntem indreptatiti sa le cerem sa ia toate masurile pentru ca aceste produse sa nu poata ajunge pe teritoriul rus. Ne-am exercitat acest drept”, a explicat Oniscenko. Este prima data cand Moscova foloseste Uniunea Vamala ca unealta politica impotriva altor state. Incluzand Belarusul si Kazahstanul, Rusia poate spori presiunile asupra R. Moldova si Georgiei.

Razboiul vinului

La inceputul lunii iulie 2010, Moscova a blocat cateva transporturi importante de vinuri la vama, anuntand ca acestea contin produse chimice extrem de nocive. Insa acest gest a fost pus pe seama iritarii Moscovei in legatura cu semnarea de catre presedintele Mihai Ghimpu a decretului privind declararea datei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice. Cu jumatate de gura, autoritatile ruse si moldovenesti recunosc, totusi, ca problema vinurilor reflecta si o atitudine politica a Moscovei fata de guvernarea proeuropeana de la Chisinau. “Sigur ca exista implicatii politice, asta este realitatea” a declarat Valeriu Lazar, ministrul economiei. Valeriu Lazar spune ca diversificarea pietelor de export este o solutie pentru vinurile moldovenesti, dar una care nu poate avea efecte imediate, in timp ce amenintarea ruseasca ar fi o lovitura contondenta, cu efecte imediate. “Pe termen scurt, noi nu putem face abstractie de piata Federatiei Ruse. Fara indoiala, preocuparea noastra este sa diversificam pietele de desfacere. Si lucrul acesta o sa se intample, dar reorientarea fluxurilor comerciale da efecte in 5 in 10, in 15 ani de zile; niciodata nu da efecte pe termen scurt” a declarat Valeriu Lazar. Pietei europene ii revin in acest moment 14% din cantitatea de vinuri exportate de Republica Moldova, printre principalii consumatori fiind si Romania, iar, pentru anul viitor, Uniunea Europeana a promis dublarea cotei de import pentru vinurile moldovenesti. Conform datelor Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, Republica Moldova se numara printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume, bauturile alcoolice constituind, anul trecut, 13% din totalul exporturilor. Cu aproape 150.000 de hectare de vii, Republica Moldova produce anual 16 milioane decalitri de vin. In prezent, producatorii au stocat aproximativ 30 milioane decalitri de vin, echivalentul a doua productii anuale. Daca inainte de primul embargo rusesc, impus in 2006, Republica Moldova livra Rusiei 80% dintre vinurile sale, in 2009, cota pe aceasta piata a scazut la putin peste 30%. Chiar daca dependenta de piata ruseasca s-a redus in ultimii ani, totusi, impactul unui eventual nou embargo rusesc ar fi unul semnificativ pentru economia moldoveneasca. Gheorghe Arpentin, presedintele Uniunii Oenologilor din Republica Moldova, a mai declarat ca multe fabrici de vinuri ar putea sa nu reziste acestui embargo, in conditiile in care depozitele sunt pline, multi producatori au credite de achitat la banci, iar in conditiile crizei, sursele de creditare au devenit aproape imposibil de accesat.

Cota dublata in UE

Cota acordata vinurilor moldovenesti pe piata Uniunii Europene (UE) va fi dublata, a declarat Dacian Ciolos, Comisar European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, in cadrul intrevederii cu premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat. In cadrul dialogului, premierul Filat a solicitat suportul Comisarului in majorarea cotei de export a vinurilor moldovenesti pe piata comunitara, mentionand ca ramura vitivinicola este una de prima importanta in economia nationala si ca un atare pas ar contribui la revigorarea acestei ramuri. Dacian Ciolos a precizat ca toate demersurile necesare in acest sens au fost facute, urmand ca in scurt timp sa demareze procedurile specifice unor astfel de situatii. Comisarul european Stefan Fule, de asememea, a mentionat ca UE este gata sa acorde suport suplimentar Republicii Moldova prin majorarea cotei de export pentru produsele vinicole moldovenesti.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *