Republica Moldova – din republica parlamentara intr-una prezidentiala

, , , ,
 

Republica Moldova şi-ar putea schimba forma de guvernare – din parlamentara, in prezidenţiala. In acelaşi timp, cetaţenilor de peste Prut le va fi redat dreptul de a-şi alege preşedintele prin vot direct, drept ce i-a fost luat in anul 2000. Acesta a fost mesajul premierul republicii, Vlad Filat, transmis pe un post TV. Filat a dat asigurari ca, daca pentru realizarea acestei iniţiative va fi necesara realegerea parlamentului, vor fi anunţate alegeri parlamentare anticipate, scrie cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Pana la noi alegeri parlamentare – conform legii, in 2014 – Republica Moldova va avea o noua Constituţie, potrivit careia republica va deveni prezidenţiala, iar şeful statului va ales de popor, a declarat preşedintele Partidului Liberal-Democrat, premierul Vlad Filat. Pentru aceasta vor fi iniţiate modificari corespunzatoare in Constituţie. Pe langa forma de guvernare, modificarile constituţionale vor viza articolul despre limba de stat: ‘Trebuie legiferata denumirea limbii in care vorbim’, a spus Filat. Nezavisimaia Gazeta scrie ca in Constituţia republicii limba de stat este denumita ‘moldoveneasca (identica romanei)’. in Romania vecina, ‘romana’ este denumita nu doar limba in care vorbesc cetaţenii moldoveni, ci şi populaţia care locuieşte in republica vecina. Potrivit cotidianului rus, acest lucru este susţinut de o parte dintre cetaţenii republicii şi respins de alta parte. insa, chiar şi cei care protesteaza impotriva ‘romanizarii societaţii moldovene’ inţeleg ca ambele popoare vorbesc una şi aceeaşi limba. Cum sa fie denumita aceasta este cu totul altceva, fiecare avand in acest sens propriile argumente. Actuala majoritate parlamentara din Republica Moldova sprijina ‘versiunea romaneasca’, subliniaza cotidianul rus. Vlad Filat este convins ca noua Constituţie este necesara pentru asigurarea unei funcţionari normale a statului. ‘Forma de guvernare in Republica Moldova trebuie sa fie prezidenţiala, iar şeful statului trebuie sa fie şeful puterii executive. Parlamentul trebuie sa urmareasca activitatea guvernului. Istoria arata ca doar in condiţii de stabilitate pot fi inregistrate rezultate pozitive’, a subliniat premierul.

Divergente in AIE

Filat a confirmat ca exista divergente in interiorul AIE pe acest subiect. El a recunoscut ca in cadrul Alianţei ‘Pentru integrare europeana’, din care fac parte Partidul Liberal, cel Liberal-Democrat şi cel Democrat, opiniile cu privire la reforma constituţionala difera. ‘Avem divergenţe şi in ceea ce priveşte forma de guvernare. Daca Alianţa va deveni nefuncţionala – alegerile parlamentare anticipate vor fi inevitabile. Orice incercare de a schimba formatul coaliţiei inseamna alegeri anticipate’, a declarat Filat. in opinia fostului premier Victor Stepaniuc, astazi preşedinte al Partidului Popular-Socialist, iniţiativa lui Filat oglindeşte atitudinile din societatea republicii. ‘Filat simte mai bine ca orice alt politician din cadrul Alianţei atitudinile maselor. Iar poporul s-a saturat de puterea ‘cu trei capete’ şi de inexistenţa unei persoane concrete care sa raspunda pentru ceea ce se petrece in ţara. Oamenii vor sa aleaga ei inşişi şeful statului. Aşa este corect, ca şi revenirea la forma de guvernare prezidenţiala’, şi-a exprimat convingerea Stepaniuc, fost ideolog comunist, citat de Nezavisimaia Gazeta.

Neutralitatea RM, in discutie

Faptul ca statutul neutru al Republicii Moldova nu este o ‘categorie eterna’ a fost sugerat in discuţii cu reprezentanţi ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi de ministrul apararii Vitalie Marinuţa. Despre o asemenea perspectiva vorbesc deschis şi liderii partidelor de dreapta, care indeamna NATO sa exercite presiuni asupra Rusiei, care nu şi-a retras inca trupele din Transnistria, in pofida solicitarilor repetate ale Chişinaului, UE şi SUA. in ultima vreme, autoritaţile republicii au luat cursul spre extinderea relaţiilor cu NATO, iar Chişinaul nu ascunde ca ar dori sa intre sub protecţia organizaţiei. insa, potrivit sondajelor de opinie, o astfel de perspectiva nu se bucura de popularitate in randul populaţiei, chiar daca majoritatea cetaţenilor de pestesunt solidari cu puterea in ceea ce priveşte faptul ca trupele ruseşti trebuie sa plece din republica, concluzioneaza Nezavisimaia Gazeta.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *