Relicvele ortodoxe, traficate în Turcia regimului Erdogan

, , , , , ,
 
Hagia Sofia, ținta ambițiilor regimului Erdogan

Hagia Sofia, ținta ambițiilor regimului Erdogan

O Biblie veche de 1.200 de ani a fost descoperită în sud-estul Turciei în cadrul unei operaţiuni de combatere a contrabandei, a anunţat marţi biroul de presă al guvernatorului local, citat de DPA, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Trei suspecţi au fost reţinuţi în timp ce încercau să vândă o Biblie străveche, luni, în oraşul Kayapinar, a anunţat biroul de presă al guvernatorului regiunii Diyarbakir. Biblia descoperită în cadrul acestei operaţiuni are 34 de pagini gravate cu aur. Şase suspecţi au fost reţinuţi în arestul poliţiei, au precizat autorităţile locale, care nu au furnizat însă alte detalii suplimentare.

Provincia Anatolia deţine numeroase situri sfinte venerate de creştinii ortodocși, iar autorităţile turce, fără efect, încearcă să reducă numărul tentativelor de contrabandă cu artefacte antice. În Istanbul, capitala culturală a Turciei, Hagia Sophia – important obiectiv turistic – este o fostă biserică ortodoxă, care, în trecut, a fost cea mai mare biserică a creştinătăţii. A fost transformată de turci în moschee în 1453 şi, apoi, într-un muzeu, în 1935. Actualul regim Erdogan a anunțat de mai multe ori intențiile sale de a o transforma din nou în moschee.

Creştinii ortodocși alcătuiesc o mică minoritate din populaţia predominant musulmană a Turciei, o ţară cu 82 de milioane de locuitori.

Mănăstiri folosite ca baze militare

Acapararea fără bază legală a unor proprietăți ortodoxe este o practică veche în Turcia, care a exportat acest fenomen și în zona ocupată militar în 1974 în nordul Republicii Cipru.

Structura arhitecturală a mănăstirilor bizantine, în care biserica se ridica în mijloc, înconjurată de chilii, ridicate pe dealuri sau munţi, cu o bună panoramă, sunt ideale pentru nevoile strategice ale armatei turce, se arată într-o analiză a cotidianului ortodox Lumina. Mănăstiri medievale precum: Mănăstirea Acheiropoietos în Keryneia, „Sf. Ioan Hrisostom“, în Koutzobentes, „Sf. Pantelimon“ în Myrtou sunt încă în posesia armatei turce. Obiectele lor liturgice, deosebit de preţioase, sunt dispărute, fiind traficate.

În timpul inspecţiei stabilite de Consiliul Europei, în 1989, la Mănăstirea Koutzobentes, s-a observat că icoanele lipseau, iar fresca deteriorată necesita serioase reparaţii. Dispariţia icoanelor a fost legată de prezenţa armatei turce şi de negoţul ilegal cu antichităţi.

De asemenea, unele sate au fost transformate în tabere militare, precum: Margo, Arsos, Asomatos, Askeia. Altor biserici, precum celei din Lysi, Hosios Euphemianos, le-au fost îndepărtate frescele şi duse în Germania, de către cunoscutul traficant, Aydin Dykmen. Aceasta a fost o dovadă în plus a implicării armatei turce în comerţul illicit cu antichităţi furate. Potrivit statisticilor, armata turcă a avut un rol crucial în traficul cu icoane şi iconostase, care odinioară împodobeau bisericile creştine, deşi acestea cântăreau între 1,5 şi 2,5 tone.

Alte biserici creştine au fost transformate în grajduri pentru vite. Aceste acţiuni ale regimului turc dovedesc lipsa de respect faţă de celelalte religii. Mai departe subliniază un gol cultural imens între locuitorii din estul Anatoliei, care au fost mutaţi de către turci, pentru a contribui la o schimbare demografică a Ciprului.

Exemple de biserici transformate în grajduri pentru animale stau biserici ca: „Sf. Gheorghe“ din Devlos, „Sf. Gheorge“ şi „Sf. Luca“ în Komi, „Sf. Parascheva“ în Tavrou, „Sf. Fecioară“ în Klepini etc.

Alte biserici au fost folosite drept depozite pentru grâne: bisericile din Arnadi, Gerani, Kalopsida, „Sf. Constantin“ şi „Sf. Teodora“ în Vothylakas, „Sf. Modest“ în Lefka, „Sf. Gheorghe“ în Goufes, „Sf. Anton“ în Leonarisso.

Biserica Agia Sofia, iniția ortodăxă, iar ulterior romano-catolică, tranformată în Moscheea Selimiye, cunoscut punct de agitație electorală pro-Erdogan

Biserica Agia Sofia, iniția ortodăxă, iar ulterior romano-catolică, tranformată în Moscheea Selimiye, cunoscut punct de agitație electorală pro-Erdogan

Lăcaşuri de cult ortodoxe, vândute fără milă

Alte biserici au fost vândute unor persoane particulare, cu cetățenie turcă ori a unor state europene, precum: „Sf. Fecioară“ Karmiotissa, cumpărată de particulari britanici, „Sf. Fecioară“ Chrysotrimithiottisa în Trimithi, folosită astăzi ca studio de artă, aparţinând unor patroni britanici, „Sf. Apostoli Petru şi Pavel“, folosită tot ca studio de artă, în Fterycha, „Sf. Luca“ în Lefkosia folosită drept atelier de covoare, biserica din Koutzobentes, acum cafenea, „Sf. Barbara“ în Trikomo, folosită ca centru de fitness, biserica din Milia, folosită drept depozit pentru materiale de construcţie, „Sf. Marina“ din Louroukina, parţial demolată şi transformată în atelier de reparaţii auto; „Sf. Anastasia“ din Lapethos a fost transformată în hotel, cu chiliile folosite acum drept camere de hotel; în centrul mănăstirii se află o piscină cu bar pentru oaspeţi. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Mănăstirea Armeană din Chalefka. Biserica „Sf. Francisc“ din Famagusta, este folosită ca restaurant şi club de noapte. Biserici precum „Sf. Gheorghe“ Exorinos, „Sf. Gheorghe“ Xalonon din Zodeia sunt folosite ca teatre. Alte biserici au devenit muzee: „Sf. Arhanghel Mihail“ în Keryneia, „Sf. Ecaterina“ în Lefkosia, Mănăstirea „Sf. Apostol Barnaba“ în Salamis, „Sf. Fecioară“ în Tricomo.

În Lefkosia, Biserica „Sf. Gheorghe“ (al Latinilor) este folosită ca baie comunală otomană. Altele au devenit cluburi sportive: „Sf. Marina“ din Kithrea, „Sf. Ioan Botezătorul“ din Lapathos Ammochostou; şcoli de dans: „Sfânta Fecioară“ din Trachonas; „Sf. Luca“ din Lapithos a fost transformată în şcoală de dans.

Obiectele ortodoxe de cult, mană pentru traficanții turci

Traficul ilicit cu obiecte aparţinând cultului creştin reprezintă una dintre cele mai tragice consecinţe rezultate în urma invaziei turce în nordul insulei cipriote. Traficul cu obiecte religioase a fost condamnat de Republica Cipru, care a atenţionat toate organizaţiile internaţionale. Multe colecţii private au fost verificate. De asemenea, săpăturile ilegale sau secrete ale unor instituţii autorizate sau neautorizate, din Karpasia, Salamis, Galinoporne; distrugerea intenţionată de situri arheologice de către armata turcă, în Vrysi, Galateia, Ardana, Lapathos, Krini, Platani; jefuirea muzeelor şi şcolilor de arheologie din Soloi, Egkomi, Vouni, Salamis. Vânzarea lor prin case internaţionale de licitaţie sau existenţa acestor obiecte religioase în colecţii particulare în străinătate demonstrează comerţul ilicit cu antichităţi cipriote furate; negoţ care se continuă pe internet, obiectele apărând în cataloagele de vânzare ale comercianţilor de artă vest-europeni şi americani.

Biserica din Cipru, Departamentul de Antichităţi, Muzeul Bizantin din Lefkosia, institutii şi fundaţii private luptă pentru repatrierea antichităţilor cipriote. Este astfel evidentă distrugerea culturii cipriote. Aceasta nu este doar o problemă politică între Cipru si Turcia, ci şi una de importanţă internaţională, care depăşeşte graniţele unei ţări, devenind o prioritate pentru moştenirea culturală universală şi o dovadă de respect faţă de atâtea secole de civilizaţie.

Jefuirea obiectelor de artă bizantine şi medievale, a mozaicurilor, frescelor, icoanelor şi obiectelor liturgice, care a avut loc până acum şi încă se mai desfăşoară în părţile ocupate ale Ciprului de nord, cu aprobarea şi cooperarea armatei turce, are implicaţii internaţionale, bucurându-se de acordul unor autorităţi legale din câteva ţări, unde câteva dintre aceste antichităţi au reapărut în ţări precum: Marea Britanie, SUA, Elveţia Olanda, Germania, Grecia, Austria, Italia, Japonia etc. Nici o altă ţară europeană nu a mai pierdut până acum atâtea obiecte vechi, valoroase, precum Ciprul, obiecte care au ajuns în cercurile internaţionale de traficanţi.

Ankara refuză orice dialog rațional pentru rezolvarea diferendului cipriot

Ankara refuză orice dialog rațional pentru rezolvarea diferendului cipriot

Operele de artă au fost jefuite

Biserica Panaghiei Kanakaria a fost ridicată în perioada creştină timpurie. Cel puţin jumătate din bolta absidei a fost decorată cu mozaic, datând din secolul VI, d.Hr. O reprezintă pe Fecioara Maria cu Iisus Hristos, pe genunchii Săi, flancată de doi arhangheli şi 13 medalioane cu busturile Apostolilor, probabil cu o cruce în mijloc. Mai târziu, biserica a fost reconstruită, iar pereţii şi domurile acoperite cu fresce. Până în 1976, mozaicul absidei şi zece dintre cele 13 medalioane s-au păstrat.

După ce ultimii dintre locuitorii greci au fost forţaţi să plece, în 1976, traficantul turc Aydin Dikmen a jefuit într-un mod sălbatic mozaicul de pe absidă.

Fotografiile făcute înainte de 1974 dovedesc jefuirea mozaicului şi frescelor de către acesta. În 1983, două fragmente de mozaic reprezântându-i pe Sf. Apostoli Bartolomeu şi Luca, descoperite în posesia lui Aydin Dikmen din Germania, au fost apoi repatriate.

În 1998, patru fragmente de mozaic au fost descoperite în posesia lui Peg Goldberg, un dealer de artă, în Indianopolis, SUA. Ea le preluase de la Dickmen, împreună cu Michel van Rijn şi R. Fitzgerald. Biserica şi Republica Ciprului au luat măsuri legale împotriva lui Goldberg, care a fost judecată de către Curtea Americană şi obligată să returneze fragmentele de mozaic; acestea ajungând înapoi în Cipru, în 1991.

În septembrie 1997, un alt fragment de mozaic, reprezentând bustul Apostolului Tadeu, a fost repatriat. Acest fragment, alături de multe altele, a ajuns prin Olanda, din cauza traficantului Michel van Rijn, asociat al lui Dickmen. Motivul investigaţiei bisericii cipriote a fost iniţial urmărirea ascunzătorilor lui Dickmen din Germania, în care se aflau obiectele de artă. Astfel, în urma unui raid organizat de către poliţia germană în perioada octombrie-noiembrie 1997, s-au găsit fragmente din mozaicul reprezentându-l pe Sf. Apostol Toma, mâna dreapta a Sf. Arhanghel Mihail şi mâna stângă a Sf. Fecioare Maria, alături de alte nenumărate fragmente de mozaic şi de sute de icoane cipriote.

Sute de milioane

Numărul artefactelor exportate în Statele Unite din Turcia-țară care are granițe comune cu Siria și Irak-a crescut semnificativ în ultimii ani, consideră mass-media de peste Ocean, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit documentelor obținute de jurnaliști, această creștere a început în primii ani după invazia americană din Irak, din 2003, și a evoluat rapid după izbucnirea războiului din Siria în 2001. În ultimii 13 ani, din 2003 și până în prezent, artefacte în valoare de 283 milioane de dolari au ajuns în Statele Unite din Turcia, inclusiv monede din aur în valoare de 26 milioane de dolari și alte monede în valoare de 15 milioane de dolari. Cele mai multe artefacte au ajuns la New York, unde se află numeroase case de licitații, dealeri de antichități și galerii de artă. Autoritățile nu știu însă câte din aceste artefacte au fost furate sau obținute prin mijloace ilegale.

Între anii 1993 și 2002, valoarea artefactelor exportate din Turcia în Statele Unite a fost de doar 68 milioane de dolari. Ultima dată când s-a înregistrat o creștere semnificativă a exporturilor a fost în 1992, după războiul din Golf și destrămarea URSS. Atunci, într-un singur an, valoarea artefactelor ce-au ajuns în America via Turcia a fost de 85 milioane de dolari.

Jafurile s-au întețit în Irak și Siria după izbucnirea războaielor și de pe urma lor au profitat inclusiv organizațiile teroriste-Al-Qaeda și acum Statul Islamic. În prezent, când criza refugiaților și instabilitatea din Orientul Mijlociu a transformat sudul Turciei într-un paradis al crimei organizate, traficul de persoane, de arme și de artefacte a explodat.

Kilograme de monede din aur

Între 1989 și 2002, doar 1.1 kg de monede antice din aur au fost exportate din Turcia în Statele Unite. Între 2003 și 2010, cantitatea a crescut la 26 kg, iar în ultimii cinci ani-2011-2016-ea ajuns la 51 kg. Cum se explică această creștere?

În societățile din Orientul Mijlociu, monede se bat încă de acum 2500 de ani. De aceea, contrabandiștii țintesc siturile în care se află așezări antice și organizează săpături de suprafață în speranța că vor găsi monede din aur. Ei caută în special monede pentru că acestea sunt ușor de transportat și au valoare mare pe piață. O altă explicație ar fi că refugiații care au trecut granița în Turcia-din Siria sau Irak-încearcă uneori să vândă monedele antice pe care le aveau în familie, încercând să facă rost de bani pentru a ajunge în Occident.

Trucia nu este singura țară în care se înregistrează o creștere semnificativă a exporturilor de artefacte. Din Egipt, spre exemplu, din 2011 și până în prezent, artefacte în valoare de 143 milioane de dolari au ajuns în Statele Unite. Alte artefacte ajung direct din zonele de război-Irak sau Siria.

Statul-Islamic-beneficiază-financiar-de-traficul-cu-antichități-și-relicve-creștine

Statul-Islamic-beneficiază-financiar-de-traficul-cu-antichități-și-relicve-creștine

Fonduri pentru Statul Islamic

Gruparea Statul Islamic câştigă aproximativ 100 de milioane de dolari pe an din traficul cu antichităţi furate din Irak şi Siria, pe care le vinde pe piaţa neagră, relatează Wall Street Journal, citând sub acoperirea anonimatului un oficial din serviciile franceze de securitate, informează. Alte surse estimează valoarea la câteva zeci de milioane de dolari, scrie și mass-media elvețiană.

Comerţul cu artefacte creștine, multe ortodoxe, a devenit una dintre principalele surse de venit pentru ISIS, în condiţiile în care teritoriul său şi, implicit, veniturile din petrol sunt în scădere. “ISIS creşte presiunea pe acest front de trafic pentru a compensa pierderea veniturilor din petrol”, a explicat oficialul francez.

Pentru mulţi comercianţi şi traficanţi din Siria, ţară măcinată de şase ani de un război civil, vânzarea antichităţilor a devenit o necesitate.

Un presupus intermediar, Muhammad Hajj Al-Hassan, a povestit cum ISIS i-a atacat casa din Siria şi aproape că l-a executat, suspectându-l că susţine Armata Eliberării Siriene. Ulterior, el a început să vândă artefacte pentru ISIS cumpărătorilor europeni, la cererea lui Abu Laith Al-Dairi, care se ocupă de antichităţi pentru grupare.

Importanţa pe care o acordă ISIS comerţului cu antichităţi este reflectată de faptul că gruparea foloseşte jihadişti străini pentru administrarea operaţiunii. Aceştia sunt consideraţi mai loiali decât localnicii.

Locuitorii teritoriilor ocupate de ISIS primesc autorizaţii de la gruparea jihadistă pentru a căuta antichităţi. Aceste autorizaţii au fost iniţial gratuite, dar în prezent mişcarea percepe 20% din valoarea fiecărui obiect găsit. În plus, ISIS cere ca toate antichităţile să îi fie vândute direct, pentru ca apoi să le poată revinde dealerilor.

Hassan spune că a vândut recent două Biblii antice unui cumpărător rus, într-un oraş din sudul Turciei. Acesta a plătit 11.800 de dolari.

Bibliile, din estul Siriei, au fost ascunse apoi într-un camion cu legume şi scoase din Turcia.

Hassan a păstrat un commision de 25% pentru intermedierea tranzacţiei, iar restul banilor au fost daţi celui care a adus Bibliile în Turcia, probabil pentru a ajunge în cuferele ISIS.

Un alt intermediar a declarat că i-a dat 1.000 de dolari unei sirience care a transportat o statuie romană, din bronz, din Siria în Turcia. Obiectul ar fi provenit de la Rakka şi este posibil să fi fost un fals.

Ulterior, compania americană Hobby Lobby, a fost amendată cu trei milioane de dolari pentru că ar fi achiziţionat ilegal artefacte care ar fi fost furate în 2010 şi aduse fără autorizaţie din Irak. (M.B./Ghenadie Oprea)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *