Liderul separatist Igor Smirnov, amenintat "financiar" de Kremlin

Transnistria nu a primit a treia tranşă trimestrială de ajutor financiar din partea Rusiei, bani care erau planificaţi pentru plăţi suplimentare pensionarilor, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Acest ajutor financiar, Transnistria îl primea începând cu anul 2008. Concomitent, în presa rusă şi cea transnistreană, au apărut informaţii despre închiderea iminentă în băncile ruseşti a conturilor corespondente ale băncii transnistrene „Gazprombank”, controlat de fiul lui Igor Smirnov, Oleg. Banca este suspectată de maşinaţii financiare cu banii primiţi din Rusia ca ajutor financiar.
Informaţia despre sistarea acordării de ajutor financiar a fost confirmată de mai mulţi oficiali ruşi şi de către speaker – ul „Sovietului Suprem” al Transnistriei, Anatolii Kaminskii: „Ajutorul umanitar a fost sistat – e adevărat. Nu am primit ajutor nici luna trecută şi nici luna aceasta”.

Sprijin strategic

Acest ajutor umanitar îl reprezintă banii pe care guvernul rus, începând cu 2008, îi trimitea în Transnistria la solicitarea Sovietului Suprem transnistrean, parlamentul separatist de la Tiraspol. Atunci parlamentul transnistrean a adresat o cerere Dumei ruse de a primi ajutor financiar pentru a plăti suplimente pensionarilor. Cererea a fost acceptată şi de atunci banii ajungeau în mod regulat. De exemplu în prima jumătate a anului 2010, Transnistria, a primit 414 milioane de ruble ruseşti, care trebuia să ajungă la 137 mii de pensionari transnistreni, sub formă de supliment la pensie în valoare de 15 dolari. Ultima tranşă semestrială a ajuns în primăvară, după care ajutorul a fost sistat.
După cum s-a aflat ulterior, despre posibilitatea încetării acordării ajutorului Tiraspolul a fost anuntat încă din iarna anului trecut. Astfel, pe numele lui Igor Smirnov, a venit o scrisoare oficială de la Moscova, în care era expusă rugămintea asigurării folosirii ajutorului financiar conform destinaţiei şi cerinţa supunerii Băncii Republicane Transnistrene unui audit independent. Scrisoarea a fost trimisă Tiraspolului, atunci când conducerea rusă a primit informaţii, conform cărora reieşea că banii veniţi din Rusia erau transferaţi, fără nici un motiv, în conturile celei mai mari bănci transnistrene „Gazprombank”, preşedintele consiliului căruia este fiul mai mic al lui Igor Smirnov, Oleg. (Fiul mai mic al lui Igor Smirnov, Vladimir este şeful comitetului vamal din Transnistria). În scrisoarea respectivă, Igor Smirnov, era rugat ca să rezolve în mod operativ chestiunea transparenţei cheltuielii banilor ruşi, ca situaţia să nu capete o rezonanţă politică negativă. După ce au trecut câteva luni, fără vre-un răspuns, Transnistria a început săa aibă anumite probleme financiare. Şi nu a afectat numai ajutorul financiar ci şi „Gazprombank” – ul familiei lui Igor Smirnov. Presa transnistreană, scrie că, în Rusia a început procedura închiderii conturilor corespondente ale băncilor transnistrene din cauza neregulilor în activitatea băncii respective. Astfel, conform agenţiei transnistrene „Lenta PMR”: „Băncile din Transnistria primesc înştiinţări, de la băncile partenere din Rusia, despre încetarea contractelor de deservire a conturilor corespondente în ruble sau în valută. Motivul invocat este dorinţa de evita sancţiuni aspre de la Banca Centrală a Rusiei şi Serviciul Federal de Monitoring Financiar.”

Capcana Gazprombank

Informaţia despre sancţiunile financiare a fost confirmată de surse din administraţia preşedintelui rus, care au spus că Banca Centrală a Rusiei a trimis înştiinţări oficiale băncilor comerciale ruseşti în care se spune despre neregulile de la banca transnistreană „Gazprombank”: „Informaţia primită de Banca Centrală sugerează faptul că „Gazprombank” este implicat în operaţiuni financiare care pto fi considerate ca „spălare de bani”. De remarcat că, operaţiunile respective au fost efectuate cu resurse financiare ajunse în Transnistria  sub formă de ajutor de la instituţii ruseşti”, se spune în înştiinţare. Banca Centrală Rusă mai recomandă băncilor ruseşti („Gazprombank” are reţea corespondentă cu mai mult de zece bănci ruseşti printre care „Sberbank”, „Alfa – bank”, „Uralsib”) să înştiinţeze „Gazprombank” despre sistarea operaţiunilor cu conturile sale, reluarea activităţii fiind condiţionată de realizarea unui audit de către o companie de profil competentă. În cazul refuzului se permite încetarea unilaterală a deservirii conturilor curente, se mai spune în documentul Băncii Centrale.

Masuri preventive

La aceste măsuri, Banca Centrală a Rusie, a fost nevoită să recurgă din cauza mai multor înştiinţări primite de la FATF (Financial Action Task Force – organizaţie interguvernamentală ce luptă împotriva „spălării” de bani) şi alte organizaţii privind problemele cu sistemul bancar transnistrean. Aceste înştiinţări sunt destul de frecvente. Astfel, în iulie 2009, la iniţiativa Băncii Naţionale a Moldovei, băncile britanice şi canadiene şi-au prevenit clienţii despre pericolul operaţiunilor ilegale cu 8 bănci transnistrene, inclusiv „Gazprombank” şi chiar Banca Republicană din Transnistria (are rol de bancă naţională). Raportul Departamentului de Stat american despre „spălarea” banilor în lume în 2009, conţine date despre activitatea criminală în Transnistria legată de sistemul bancar local. În 2010 problema băncilor transnistrene s-ar fi acutizat – vara aceasta, Comitetul de experţi ai Consiliului Europei Moneyval trebuie să elaboreze un raport despre realizarea recomandărilor FATF în Moldova, Transnistria inclusiv. În această situaţie problemele „Gazprombank” ar fi pus în pericol realizarea recomandărilor FATF de către Banca Centrală a Rusiei. Acesta fiind motivul real, de sistare a ajutorului financiar şi de blocare a conturilor corespondente. Înainte, băncile transnistrene aveau conturi corespondente şi în Austria, Andorra si Principatul Lichenstein.
Între timp, în Transnistria, informaţia despre sistarea ajutorului financiar nu a ieşit din cercul persoanelor informate despre aceasta. Pensionarii locali continuă să primească, chipurile suplimentul rusesc la pensie, achitate din banii colectaţi de la populaţie şi întreprinderi pentru consumul de gaze rusesc. Acest lucru e posibil din cauză că Tiraspolul nu mai achită de mult gazul primit de la ruşi, iar datoria sa a depăşit 2 miliarde de dolari.