Letonii au refuzat limba rusa ca a doua limba in stat in urma unui referendum desfasurat in aceasta tara ex-sovietica, in prezent parte a Uniunii Europene. Conform rezultatelor afisate de catre Comisia Electorala Centrala a Republicii Letonia, 74,8% (821,722) dintre alegatori au votat contra introducerii limbii ruse ca a doua limba oficiala, in timp ce 24,88% (273,347) au pledat pentru. Totodata 0,32% (3524) de buletine au fost declarate nevalabile. Dupa procesarea a 97,8% din buletine de vot, majoritatea cetațenilor Letoniei s-au pronunțat contra introducerii limbii ruse ca a doua limba oficiala. „Sustineți adoptarea proiectului de lege „Amendamente la Constitutia Republicii Letonia”, care prevede oferirea limbii ruse statutului celei de-a doua limba de stat?”, a fost intrebarea din cadrul referendumului care a avut doua optiuni contrare ca posibilitati de raspuns. „Este o problema de identitate nationala, ceea ce explica de ce majoritatea oamenilor nu au considerat acest referendum ca un simplu joc politic si au participat in numar atat de mare”, a declarat Ivars Ijabs, analist politic la Universitatea din Letonia. Conform rezultatelor preliminare ale referendumului constituțional care a avut loc ieri in Letonia, contra introduceri limbii ruse ca a doua limba de stat au votat 74,79% din cetatenii care au participat la referendum, in timp ce 24,89% s-au pronunțat pentru, informeaza ria.ru. Prezenta la vot a constituit 69,23% (1 069 759 de oameni). in Daugavpils, unde locuiește cea mai mare comunitate rusa din Letonia, amendamentul constitutional a fost susținut de 85,18% din alegatori, in timp ce contra acestuia au optat doar 14,39%. in capitala țarii, Riga, contra introduceri limbii ruse ca a doua limba oficiala au votat 62,11%, iar pentru – 37,47%. Conform Constituției Letoniei, pentru ca limba rusa sa fi devenit a doua oficiala era necesar ca in susținerea amendamentului sa voteze cel puțin 771,893 de cetateni – peste 50% de persoane cu drept de vot. Pragul minim de participare la referendum nu a existat. Rata de participare a fost in special ridicata in capitala Riga (77 la suta) si in regiunile Vidzeme (72 la suta, in nord) si in Kurzeme (70 la suta, in vest) considerate ca bastioanele sentimentului national. In regiunea rusofona Letgale (est), la frontiera cu Rusia si Belarus, 60 la suta din alegatori au fost prezenti la urne. Formata in special din fosti imigranti rusi din epoca sovietica, aceasta minoritate reprezinta aproximativ o treime din cei doua milioane de locuitori ai acestei tari baltice. Sustinatorii aprobarii referendumului vor sa puna capat a ceea ce ei considera ca discriminare fata de rusofoni.