Razboi etnic in Crimeea

de | apr. 12, 2010 | Federatia Rusa, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Sute de activisti ai organizatiilor rusofone din Republica Autonoma Crimeea au manifestat la Simferopol, capitala administrativa a regiunii, cerand interzicerea organizatiilor etnice tatare din Crimeea, relateaza corespondentul local al agentiei de presa KARADENIZ PRESS.

 

Activistii rusi cer interzicerea organizatiilor tatare

Activistii rusi cer interzicerea organizatiilor tatare

Sute de activisti ai organizatiilor rusofone din Republica Autonoma Crimeea au manifestat la Simferopol, capitala administrativa a regiunii, cerand interzicerea organizatiilor etnice tatare din Crimeea, relateaza corespondentul local al agentiei de presa KARADENIZ PRESS. Solicitarile extremistilor rusi vine la scurt timp dupa exploziile de la metroul din Moscova si intensificarea operatiunilor militare ale serviciilor de securitate ruse in Caucaz. Astfel, partidul „Ruskii Bloc” din Crimeea, asociat Partidului Regiunilor, s-a adresat preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, cu cererea de a interzice activitatea Majlis-ului tătarilor din Crimeea (n.r.-principala organizatie tatara din regiune), care, conform declaratiilor liderilor, ar fi un potenţial pericol terorist pentru Ucraina.
O cerere similara a fost făcută şi de reprezentanţii organizaţiei „Tavriceskii Soiuz”, apropiata Patriarhiei Ortodoxe Ruse, care în afară de preşedinte s-au mai adresat şi premierului şi ministrului de interne al Ucrainei, acuzand Turcia de sustinere a separatismului tatar din Crimeea.

Raspuns tatar

La rândul lor tătarii din Crimeea au protestat faţă de aceste declaraţii. Astfel preşedintele Majlis-ului, Mustafa Djemilev, deputat în Rada Suprema a Ucrainei, a declarat că principalul pericol pentru fosta republica sovietica sunt separatiştii ruşi şi organizaţiile lor, care deseori declară deschis că, peninsula Crimeea este parte integranta a Rusiei şi sunt susţinuţi făţiş de politicienii ruşi, inclusiv din partidul „Edinnaia Rossia”, formatiune condusa de premierul Vladimir Putin. Un alt membru important al conducerii Majlis-ului, Ali Hamzin, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, e de părere că aceste declaraţii provocatoare ar pregăti terenul pentru anumite acţiuni, chiar extreme, ale organizaţiilor separatiste ruseşti din regiune.

Flota politica

Manifestantii au mai solicitat prelungirea termenului de stationare in portul Sevastopol a Flotei militare ruse din Marea Neagra. Anterior, mass-media rusa a relatat ca Moscova ar putea convinge Kievul, in actualul context politic favorabil, ca stationarea Flotei Ruse de la Marea Neagra ancorata in portul ucrainean Sevastopol sa fie prelungita si dupa 2017, data la care actualul contract intre cele doua tari va expira. In schimbul acestei prelungiri, Ucraina ar putea sa primeasca un pret redus la gazele rusesti si o alta gama de avantaje de ordin economic, inclusiv imprumuturi financiare, scrie cotidianul Vedomosti. In acest context, publicatia citata consemneaza ramanerea in urma a lucrarilor pentru amenajarea bazei navale la Novorossiisk, unde autoritatile ruse anuntasera ca ar putea evacua flota din Crimeea. Comandamentul marinei ruse sustinea la inceput ca noua baza navala din Novorossiisk ar putea adaposti 80 de nave de razboi, inclusiv submarine, insa lucrarile de constructie a acesteia tergiverseaza. Flota Rusiei din Sevastopol este compusa din 50 de nave de razboi si vase de alimentare.

Lucrari intarziate

Un functionar din cadrul Ministerului pentru Economie si Dezvoltare de la Moscova considera ca daca programul de lucrari nu va fi rectificat, baza navala din Novorossiisk nu va fi gata catre 2020, conform proiectului initial. ‘Nu stiu sa va spun gradul de ramanere in urma a lucrurilor, dar este foarte probabil sa nu avem la timp o baza navala unde sa evacuam Flota din Crimeea’ – a declarat acesta pentru Vedomosti. Potrivit Constitutiei ucrainene, dupa 2017 teritoriul Ucrainei trebuie sa fie liber de baze militare straine. ‘Este problema Rusiei ca are intarzieri in privinta constructiei bazei navale din Novorossiisk. Dar si Constitutia ucraineana nu este o dogma. Toata problema consta in pret. Daca Rusia va propune conditii avantajoase, Ucraina este gata sa le ia in considerare si s-ar putea sa le si accepte”, a opinat Elena Bondarenko, deputata din partea Partidului Regiunilor al noului presedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici. In cadrul primei sale vizite la Moscova in calitate de sef al statului, saptamana trecuta, Viktor Ianukovici a adoptat un ton prudent in privinta problemei Flotei Rusiei din Crimeea. El a spus ca o posibila decizie privind prelungirea stationarii acesteia si dupa 2017 trebuie sa tina cont de interesele ambelor tari. ‘Problema este delicata, dar va fi rezolvata’, a mai spus Ianukovici, amintind ca aceasta a facut obiectul unor discutii separate la nivelul de presedinti ai celor doua state. ‘Cred ca si in continuare, problema va fi discutata in acelasi format’, a adaugat el. Tema flotei va fi unul din principalele subiecte la urmatoarele negocieri ruso-ucrainene – considera Vladimir Kornilov, directorul filialei ucrainene a Institutului CSI din Moscova, care apreciaza ca, in cele din urma, partile vor ajunge la o intelegere.

Troc politic

Actualul mandat prezidential al lui Ianukovici expira in 2015, de aceea s-ar putea ca el sa accepte stationarea bazei navale ruse in Crimeea in schimbul sprijinului oferit de Kremlin in perspectiva unui al doilea mandat prezidential, considera expertul ucrainean Vadim Karasev. Incetinirea lucrarilor la baza navala din Novorossiisk ar fi insa la indemana ucrainenilor, opineaza la randul sau analistul rus Konstantin Simonov. Situatia economica din Ucraina este asemanatoare cu cea din Grecia, numai ca Uniunea Europeana nu va salva Ucraina, toate sperantele ucrainenilor fiind legate de Rusia, explica el, avansand ipoteza ca autoritatile de la Kiev ar putea lega tema flotei de problema gazelor si a ajutoarelor financiare.

Scurt istoric

Flota Rusiei din Marea Neagra, cu baza la Sevastopol, a fost infiintata in 1783, printr-un decret al imparatesei Ecaterina a II-a, dupa alipirea Crimeii la Imperiul tarist. In octombrie 1991, Consiliul Suprem al Ucrainei a adoptat o decizie privind subordonarea Flotei din Crimeea autoritatilor ucrainene. La 7 aprilie 1992, primul presedinte al Federatiei Ruse dupa caderea comunismului, Boris Eltin, a emis un decret privind subordonarea Flotei Rusiei din Crimeea autoritatilor de la Moscova. Intre Moscova si Kiev a inceput atunci un razboi al decretelor care a durat pana la intelegerea din 23 iunie 1992 de la Dagomas. In 1997, odata cu Tratatul politic de baza ruso-ucrainean, a fost semnat si contractul privind stationarea Flotei Rusiei in Crimeea pana in 2017, dar problema nu a fost nici pana in prezent reglementata. Dupa ce, in 2008, Ucraina si-a anuntat intentia de a adera la NATO, Moscova a amenintat cu anularea tuturor deciziilor prin care in 1956 secretarul general al CC al PCUS din epoca Nikita Hrusciov, de nationalitate ucrainean, a facut cadou Crimeea RSS Ucrainene.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *