Razboi constitutional la Chisinau

de | mart. 15, 2010 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

„Respectarea suprematiei legii si conformitatea cu Constitutia”, aceasta asteapta partenerii internationali de la partidele membre ale Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) in actiunile intreprinse pentru depasirea crizei politice pe care o traverseaza Republica Moldova, a declarat ambasadorul Statelor Unite ale Americii in Republica Moldova, Asif J. Chaudhry, intr-un interviu acordat Radio „Europa Libera”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Liderul comunist Vladimir Voronin blocheaza reforma constitutionala din Republica Moldova

Liderul comunist Vladimir Voronin blocheaza reforma constitutionala din Republica Moldova

„Respectarea suprematiei legii si conformitatea cu Constitutia”, aceasta asteapta partenerii internationali de la partidele membre ale Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) in actiunile intreprinse pentru depasirea crizei politice pe care o traverseaza Republica Moldova, a declarat ambasadorul Statelor Unite ale Americii in Republica Moldova, Asif J. Chaudhry, intr-un interviu acordat Radio „Europa Libera”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Intrebat ce ar trebui sa faca AIE pentru ca sa beneficieze in continuare de sprijinul moral al partenerilor internationali, ambasadorul american a declarat ca acesta este un proces care a implicat in trecut si implica acum o cooperare si un dialog intens intre fortele politice, care exista in RM. „Ca sa aiba in continuare suportul nostru moral, ei trebuie sa se tina de suprematia legii si ar trebui sa intreprinda orice actiune care e in conformitate cu Constitutia si legislatia RM”. Totodata, ambasadorul american sugereaza ca liderii politici ai RM trebuie sa aiba un dialog continuu cu Comisia de la Venetia, mentioneaza mass-media de la Chisinau, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Intr-adevar, ei trebuie sa discute intre ei, dar trebuie sa discute si cu expertii Comisiei de la Venetia, pentru a ajunge la o intelegere finala, sa fie acceptata de toti”. In opinia lui, pentru ca actiunile conducerii RM sa aiba legitimitate e „foarte important, poate cel mai important”, ca intelegerea finala „sa fie acceptabila si pentru expertii internationali, inclusiv pentru cei ai Comisiei de la Venetia”. „Trebuie sa fie un dialog in societate si intre experti. Cel mai important – trebuie sa fie respectata suprematia legii si legislatia”, a spus Asif J. Chaudhry.

Strategie electorala

Reamintim ca joi, 11 martie, dupa o intrevedere cu ambasadorii statelor UE si al SUA, acreditati in RM, premierul Vlad Filat declara ca, in problema organizarii referendumului privind modificarea Constitutiei, pozitia partenerilor de dezvoltare va fi determinanta. Totodata, vineri, in cadrul vizitei pe care a efectuat-o la Balti, el a afirmat ca initiatorii referendumului pentru amendarea Constitutiei vor renunta la aceasta intentie, daca avizul expertilor straini va fi unul negativ. „Procesul de modificare a Constitutiei prin referendum va decurge in cateva etape, una dintre care este expertizarea masurilor de catre expertii europeni. Daca avizul acestora va fi negativ, noi suntem gata sa renuntam la plebiscit”, a spus Filat, citat de DECA-press, preluat de cotidianul Timpul.
“Raspunsul la intrebarea daca vor fi alegeri anticipate in acest an, il putem obtine dupa ce vor fi depasite toate procedurile, legate de organizarea unui referendum pentru modificarea Constitutiei“, a mai declarat in cadrul vizitei sale de lucru la Balti, liderul Partidului Liberal Democrat, premierul Vladimir Filat. Vorbind despre principiului neretroactivitatii legii, conform caruia actualul Parlament trebuie sa actioneze conform Constitutiei in vigoare la momentul alegerii forului si, respectiv, trebuie sa fie dizolvat, Filat a remarcat ca “eu, desigur, sunt familiarizat cu principiul neretroactivitatii in jurisprudenta, insa aici mai trebuie de vazut daca el actioneaza in acest caz concret“. “De fapt, eu sunt de parere ca asupra acestui subiect trebuia de gasit consens in Parlament, de votat acolo pentru candidatura Presedintelui sau pentru modificarea Constitutiei“ a declarat Vladimir Filat.
Referindu-se la perspectiva alegerilor anticipate, Filat a remarcat ca “pentru realizarea ideii unui referendum pentru modificarea Constitutiei, este necesar un proces complex – obtinerea unui aviz de la structurile europene, modificarea legislatiei electorale, din nou obtinerea unui aviz“ si a specificat ca “daca Europa va da o expertizare cu raspuns negativ, partidul meu nu va merge contrar acesteia“.

Referendum constitutional

Reamintim ca dupa ce declaratiile liderilor Aliantei pentru Integrare Europeana au avut continuturi diferite cand s-a vorbit despre reforma constitutionala si alegerea presedintelui Republicii Moldova, consultarile dintre cele patru partide (n.r.-care formeaza fragila majoritate parlamentara de la Chisinau) au clarificat situatia politica locala. Astfel, se spera ca prin organizarea unui referendum pentru adoptarea unei noi constitutii, pana la mijlocul lunii iunie 2010, va ajuta la deblocarea procesului de alegere a presedintelui tarii, precum si al evitarii unor noi alegeri parlamentare anticipate.
Prima etapa va fi adoptarea legii cu privire la adoptarea noii constitutii, care stabileste mecanismul de adoptare a constitutiei. In baza acestei legi, parlamentul voteaza constitutia pe articole, iar apoi va fi organizat referendumul. Adoptarea unei noi constitutii nu inseamna revizuirea totala a celei actuale. Este vorba de ajustare, corectare, ca sa avem o constitutie care sa corespunda obiectivului pe care si l-a asumat AIE, a declarat Ghimpu. La randul sau, Premierul Vlad Filat a explicat ca daca va fi adoptata noua constitutie in urma referendumului, parlamentul actual isi va duce mandatul de patru ani la bun sfarsit, aratand astfel ca odata cu desfasurarea acestui exercitiu vor fi evitate alegerile anticipate. Referendumul, potrivit lui, urmeaza sa aiba loc pana pe 16 iunie, data dupa care, potrivit actualelor norme, parlamentul ar trebui dizolvat deoarece a esuat in alegerea presedintelui.
Mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, mai precizeaza ca ideea adoptarii unei noi Constitutii a Republicii Moldova, sau a modificarii celei actuale, in contextul actualei crize politice, dar si al anumitor lacune a fost propusa la mijlocul lunii noiembrie 2009 de catre un grup de experti in drept, fiind sustinuta si de reprezentanti ai conducerii de la Chisinau. Ca motiv al acestei initiative a fost invocata imposibilitatea alegerii presedintelui tarii in anul 2009.

Reactia comunista

Initiativa AIE s-a lovit de opozitia dura a Partidului Comunistilor, aflat in opozitie, dar care detine suficiente mandate pentru a bloca modificarile constitutionale in parlament, pentru care sunt necesare 2/3 din voturi. De altfel, PCRM a anuntat intr-o conferinta de presa ca a hotarat initierea imediat a unei consultari populare cu privire la un vot de neincredere fata de actuala guvernare, in persoana presedintelui si a guvernului Republicii Moldova. Aceasta reprezinta raspunsul formatiunii la decizia anuntata cu o zi inainte de liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, privind intentia de a organiza un referendum privind adoptarea unei noi constitutii, evitand, astfel, alegerile anticipate. Partidul a anuntat totodata ca, incepand din aceasta saptamana, reprezentantii sai vor boicota sedintele parlamentului. Potrivit mass-media, si liderii Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD) a calificat intentia guvernarii de a organiza referendum pentru adoptarea unei noi constitutii drept uzurpare a puterii in stat si a cerut demisia imediata si neconditionata a intregii echipe de la conducere si convocarea alegerilor anticipate.

Constitutia la secret

Prim-vicepresedintele Parlamentului, liderul Aliantei “Moldova Noastra“, Serafim Urechean, a declarat pentru mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca majoritatea liberal-democrata a finalizat noua versiune a Constitutiei, pe care intentioneaza sa o prezinte intr-un referendum national.
“Ea (Constitutia – n.r.) a fost finalizata, versiunile sunt finalizate, trebuie sa petrecem intalniri cu toti doritorii, precum si cu comunistii pentru a discuta fiecare articol“, a spus Urechean, mentionand ca “articolele de baza nu vor suporta modificari“ (n.r.-articolele referitoare la limba de stat si statutul de neutralitate). Totodata, prim-vicepresedintele Parlamentului a refuzat sa dea detalii ale noii versiuni a Constitutiei, motivand ca in procesul de discutiei asupra noii Legi Supreme pot aparea unele schimbari.

Gir international

Anterior, presedintele Comisiei Consiliului Europei pentru Democratie prin Drept  (Comisia de la Venetia), Gianni Buquicchio, a declarat, in cadrul unui briefing de presa la Chisinau, ca pentru Moldova, prioritara este iesirea din criza si nu modificarea Constitutiei. Presedintele Comisiei de la Venetia a precizat ca “insista asupra necesitatii respectarii legilor si a Constitutiei actuale“. “Orice reforma trebuie facuta respectand normele si legile in vigoare“, a tinut sa sublinieze oficialul european. Conform mass-media locala, care l-a citat pe Buquicchio, in cazul in care Moldova nu va urma recomandarile Comisiei de la Venetia, poate fi aplicat “un anumit presing politic“ din partea Consiliului Europei.
Reamintim ca pe data de 9 martie 2010, Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Serafim Urechean si Vladimir Filat au declarat ca in locul alegerilor anticipate s-a decis organizarea unui referendum pentru adoptarea unei noi Constitutii, care se va petrece pana la data de 16 iunie. Initiatorul modificarilor constitutionale este Presedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, liderul Legislativului de la Chisinau care a semnat la 1 decembrie 2009 un Decret prin care a fost formata o comisie speciala pentru reformarea Constitutiei. Aceasta, la randul sau, a decis sa modifice 69 de articole din Legea Suprema.

Disensiuni interne

Presedintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, deputatul Dumitru Diacov, citat de agentia pro-PCRM, „OMEGA”, a declarat ca invitarea Comisiei Consiliului European pentru democratie prin drept (Comisia de la Venetia), care a fost facuta de conducerea Moldovei pentru discutarea reformelor constitutionale, a fost prematura. “Eu cred ca unele persoane nu au experienta de comunicare cu aceste structuri, cu Comisia de la Venetia“, a declarat Diacov, mentionand ca a fost impotriva invitarii structurii europene autoritare mentionate in Moldova, deoarece vizita acesteia a fost prematura. “Am spus din start ca Comisia de la Venetia nu vine in tara cu propuneri, trebui sa-i propunem variante concrete de modificare a Constitutiei si atunci ea se va pronunta. Iar Comisia a fost invitata pentru discutii, acest lucru nu a fost unul corect si de asta nu se face vinovata Comisia de la Venetia, a fost, poate, o neintelegere“, a mentionat Diacov, concluzionand ca actualmente, reiesind din deciziile aprobate de Alianta pentru Integrare Europeana este necesara o noua adresare catre Comisia de la Venetia pentru a primi noi recomandari.
Totodata, comentand decizia coalitiei de guvernamant de a organiza un referendum pentru modificarea radicala a Constitutiei in locul alegerilor parlamentare anticipate, deputatul Dumitru Diacov, a lasat sa se inteleaga ca doua partide politice din AIE au fost contra adoptarii prin referendum a noii Constitutii. Diacov a mentionat ca in timpul dezbaterilor initiativei Presedintelui interimar, Mihai Ghimpu, privind reforma constitutionala, doar doua formatiuni politice din componenta Aliantei pentru Integrarea Europeana au promovat activ aceasta idee. “Au existat doua voci care au promovat activ ideea de modificare a Constitutiei si evitarea alegerilor anticipate, ceilalti doi membri ai Aliantei, intr-un fel, s-au conformat“, a declarat Diacov mass-media de la Chisinau, evitand totodata sa specifice ce i-a determinat pe oponentii reformei constitutionale ale lui Ghimpu sa cada de acord cu pozitia initiatorului acesteia.

Bomba gagauza

Negocierile privind revizuirea Constitutiei Republicii Moldova, precum si apropierea alegerilor pentru postul de baskan (n.r.-guvernator) al Uniunii Teritorial Autonome Găgăuz Eri (Găgăuzia) au provocat dezbateri dure la Comrat. Comitetul Executiv si deputatii Adunarii Populare a Gagauziei (n.r. – parlamentul local de la Comrat) considera ca actuala criza constitutionala din Moldova provocata ca urma a nealegerii presedintelui determina necesitatea adoptarii unei noi Constitutii, relateaza surse locale, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform unei scrisori adresate de baskanul (guvernatorul) gagauz Mihail Formuzal, presedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, noua Constitutie ar putea solutiona problemele interne ale fostei republici sovietice. „Pentru aceasta prin referendum trebuie adoptata o noua Lege suprema, care sa prevada o noua structura a tarii – un stat federativ cu trei subiecti: Moldova, Gagauzia si Transnistria”, considera Formuzal, care a mentionat ca trebuie determinate drepturile si obligatiunile subiectilor federatiei, precum si trebuie consolidat in mod constitutional statutul limbii ruse ca limba oficiala.
O comisie speciala, constituita in ianuarie 2010 in Gagauzia, a prezentat 70 de completari si modificari la articolul 14 al Constitutiei Republicii Moldova. Conform surselor locale, comisia se pronunta pentru alegerea directa a presedintelui Republicii Moldova, precum si ca cinci din cei 101 deputati sa fie alesi in circumscriptiile uninominale organizate pe teritoriul autonomiei gagauze. De asemenea, Gagauzia insista asupra introducerii in Constitutie a unei prevederi potrivit careia in cazul in care statutul Republicii Moldova se va schimba ca stat independent, poporul autonomiei isi rezerva dreptul la autodeterminare externa. Surse din Comitetul Executiv de la Comrat au mai declarat ca, dupa ce proiectul va fi aprobat de Adunarea Populara a Gagauziei, acesta va fi transmis Comisiei Constitutionale republicane de la Chisinau, unde insa nu exista nici un reprezentant al Gagauziei.
Totodata, baskanul Mihail Formuzal doreste si modificari la legea privind partidele politice, astfel incat, in autonomia gagauza poata functiona formatiuni regionale, o constanta politica a miscarii secesioniste gaguze de la inceputul anilor 1990.

Rusa, limba oficiala

Autoritatile autonomiei gagauze au propus autoritatilor de la Chisinau modificarea Constitutiei Republicii Moldova astfel incat sa confere limbii ruse statut de limba de stat in fosta republica sovietica. Executivul de la Comrat va elabora in acest sens un proiecte de lege, care va fi propus spre adoptare Adunarii Populare, organul legislativ al autonomiei gagauze, urmand ca ulterior, propunerea respectiva sa fie transmisa spre aprobare Parlamentului de la Chisinau. Bascanul (guvernatorul) autonomiei, Mihai Formuzal, considera ca oferirea statului de limba oficiala limbii ruse „va adanci armonia interetnica pe tot teritoriul Republicii Moldova”. Reamintim ca in autonomia gagauza functioneaza trei limbi oficiale, moldoveneasca, gagauza si rusa, ultima fiind insa privilegiata de autoritatile locale de la Comrat in domeniul economic, administrativ, social, educational si religios.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *