Quo vadis, Republica Moldova?

, , , , ,
 

Alegerile_parlamentare_din_2014_în_Republica_MoldovaChiar daca s-au finalizat cu victoria fortelor pro-europene, alegerile din Republica Moldova indica o continua divizare a cetatenilor intre vectorul european si cel euroasiatic. Departe de rezultatul de la Kiev, acolo unde fortele pro-europene s-au impus detasat, Chisinaul avut parte mai degraba de o lupta aproape nula intre cele doua drumuri care se intindeau in fata Republicii Moldova. Optiunea alegatorilor nu a fost totusi numai una geopolitica, ci se asteapta ca si in plan intern partidele pro-europene sa realizeze reforme reale, in special in zona justitiei si a intaririi statului de drept. Poate cea mai mare surpriza la scrutinul de duminica a a constituit-o Partidul Socialistilor din Republica Moldova, condus de un ex-comunist care a mers pe o ideologie total indreptata spre Rusia, in speranta de a obtine voturile electoratului de stanga, chiar si din partea aceluia cu accente extremiste. PSRM a beneficiat si de voturile de la Partidul „Patria”, condus de Renato Usatii si scos din cursa pe ultima suta de metri, dar si de plasarea duala a PCRM in zona de confort a centrului esichierului politic prin tactica deja cunoscuta a „vitelului bland”, intre UE si Rusia. Astfel, partidului lui Igor Dodon a obtinut 25 de mandate in actualul legislativ, aproape un sfert din locurile aferente, dupa ce la precedentele alegeri nici macar nu a reusit sa treaca pragul pentru accederea in Parlament de 6%.

Final iminent pentru comunisti

Cert este ca PCRM se afla intr-o cadere libera fata de alegerile precedente. In noiembrie 2010, comunistii lui Voronin acumulau un scor electoral de 677. 069 de voturi, mai precis 39.34%, fapt ce le asigura acestora nu mai putin de 42 de mandate. In prezent, dupa patru ani de opozitie in care ar fi putut teoretic sa creasca, neavand in spate erodarea politica a guvernarii, PCRM-ul lui Voronin a obtinut doar 21 de mandate, acumuland numai 18% din preferintele electoratului. Pe de cealalta parte, fortele pro-europene se pot bucura doar pe jumatate de castigarea acestor alegeri. Electoratul lor a impus la limita o victorie ce la inceputul numararii voturilor parea foarte departe. Acesta ar trebui sa fie un semnal ca politica europeana doar de fatada si in fata oficialilor din capitelele UE trebuie sa inceteze. Totul pentru a face loc unor reforme reale.

Pe locurile din spate spre Bruxelles

Chiar daca a prins autobuzul spre Europa, actuala coalitie pro-europeana trebuie sa realizeze ca sa asezate pe locul din spate, iar schimbarea regulilor in ultimul moment, si scoaterea din cursa a lui Usatii, ridica mari semne de intrebare in Europa privind rezultatul democratic al acestor alegeri. Bruxelles-ul nu doreste inlocuirea unor oligarhi de tip comunist cu unii de tip pro-european. Mai degraba, Europa isi indreapta atentia spre consolidarea statului de drept Republica Moldova care si-a luat niste angajamente europene pentru urmatorii ani. In plan statistic, principalul partid al coalitiei pro-europene – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) – ar trebui sa-si puna cele mai mari semne de intrebari. Guvernul Republicii Moldova, condus succesiv de Vlad Filat si Iurie Leanca (ambii PLDM), trebuie sa analizeze serios dezamagirile pe care le are electoratul de pe zona de dreapta pro-europeana. Acestia nu asteapta numai bani europeni si americani, ci vor sa vada si imbunatatiri reale in ceea ce priveste consolidarea democratiei si justitie aplicata chiar pentru functionari cu rang inalt suspectati de coruptie. Ca atare, semnalul cel mai bun de care PLDM ar trebui sa tina cont este scaderea cu aproape 10 procente fata de alegerile legislative precedente din 2010. Atunci, PLDM obtinea 32 de mandate, pentru ca in prezent voturile sa scada cu circa 200.000 si formatiunea sa obtina numai 23 de mandate.

Lupta cu dusmanul de clasa proprie

La randul sau, Partidul Liberal (PL) se mentine in limitele unui electorat fidel, unul pro-european si care, mai nou, a imbratisat si ideea posibilitatii aderarii Republicii Moldova la NATO. Chiar daca statistic PL a obtinut un scor infim mai mic ca la alegerile precedente, PL a reusit in schimb sa obtina 13 mandate in actuala legislatura, fata de numai 12 in 2010. In ceea ce priveste Partidul Democrat, acesta a mers pe un mesaj dual pentru a rupe si din zona de centru-stanga a alegatorilor pro-europeni ce vorbesc alta limba decat cea romana. PD si-a sporit numarul de locuri de la 15 la 19, marindu-se baza de votanti cu mai bine de 30.000 de cetateni. Drumul spre Europa al Republicii Moldova de abia acum incepe iar actualii parlamentari nu trebuie sa stea deloc linistiti pentru urmatorii patru ani. Obstacolul principalul va fi lupta coalitiei pro-europene cu propria mentalitate ex-sovietica si mai ales cu obiceiurile aferente de coruptie ce se regasesc la unii lideri de facto ai acestor formatiuni.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *