Putin intensifică războiul declarațiilor împotriva Ucrainei. Poroșenko: „Putin doreşte întoarcerea vechiului imperiu rus”,

, , , , , , ,
 
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a acuzat miercuri pe omologul său ucrainean Petro Poroşenko de orchestrarea ‘provocării’ navale în Marea Neagră în weekend pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de popularitate în vederea alegerilor prezidenţiale din martie 2019, expunându-şi în premieră punctul de vedere asupra evenimentelor care au dus la escaladarea crizei ruso-ucrainene a treia zi după incident, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
‘În ceea ce priveşte incidentul din Marea Neagră, aceasta este o provocare, bineînţeles. Provocarea a fost orchestrată de puterea în exerciţiu (de la Kiev) şi cred că şi de actualul preşedinte, înaintea alegerilor prezidenţiale din Ucraina, preconizate pentru luna martie a anului viitor’, a afirmat Putin, adăugând, în ton cu cele declarate anterior de alţi oficiali ruşi, că Petro Poroşenko se situează undeva pe poziţia a cincea în sondaje şi ar putea nici să nu ajungă în al doilea tur de scrutin, astfel că s-a folosit de incident ca de un pretext pentru a introduce legea marţială.

Datorie militară

‘De aceea, a trebuit să facă ceva pentru a tensiona situaţia şi de a crea obstacole insurmontabile pentru contracandidaţii săi, în primul rând din partea opoziţiei’, a afirmat Putin, exprimându-se în marja forumului organizat sub egida băncii VTB ‘Rusia cheamă!’.
Rusia a sechestrat trei nave ale marinei ucrainene şi a capturat echipajele lor duminică pe motiv că acestea ar fi intrat ilegal în apele sale teritoriale, ceea ce Ucraina neagă.
Potrivit şefului statului rus, gărzile de coastă ruse şi-au îndeplinit duminică ‘datoria lor militară’ reţinând cele trei nave militare ucrainene în largul Crimeii. ‘Ele şi-au îndeplinit datoria militară la perfecţie, cu precizie’, a spus el, în cursul forumului economic desfăşurat la Moscova, explicând această acţiune militară, soldată cu rănirea a trei marinari ucraineni, prin faptul că navele ucrainene nu au răspuns la somaţia gărzilor de coastă ruse.
‘Ce s-a întâmplat de fapt? Ei (ucrainenii) nu au răspuns la cererile gărzilor noastre de coastă. Ei au intrat în apele noastre teritoriale’, a insistat Putin în declaraţia difuzată de televiziunile publice ruse şi preluată de AFP. ‘Şi cum ar fi trebuit să reacţioneze grănicerii? Navele militare intraseră în apele teritoriale ale Federaţiei Ruse şi nu răspundeau la somaţie şi nu era clar ce avea de gând să facă. Dacă ar fi acţionat diferit, ar fi ajuns la tribunal. Dar şi-au îndeplinit datoria militară, practic, şi-au îndeplinit funcţiile legitime pentru protejarea integrităţii teritoriale a Federaţiei Ruse’, a insistat Vladimir Putin, luând practic apărarea gărzilor de coastă ruse, care au deschis focul asupra vaselor ucrainene, iar una din navele ruseşti de patrulare a lovit direct remorcherul ucrainean.

Tirade politice

Preşedintele Vladimir Putin a calificat cele întâmplate drept o ‘provocare’ şi un ‘incident frontalier’, denunţând că Ucraina s-a servit cu succes de episod pentru a vinde sentimente antiruseşti. El a amintit că în septembrie nave de război ucrainene au trecut ‘liniştite’ prin strâmtoarea Kerci, care face posibil accesul din Marea Neagră în Marea Azov.
Preşedintele rus a mai spus că ‘spuma’ actuală a politicii de la Kiev se va retrage, iar poporul ucrainean va face o evaluare cândva cu privire la actuala conducere, la fel ca poporul georgian care a evaluat activitatea lui (Mihail) Saakaşvili’ (fost preşedinte georgian).
Vladimir Putin şi-a exprimat convingerea că, în pofida tuturor dificultăţilor în relaţiile dintre cele două ţări, popoarele rus şi ucrainean vor fi mereu apropiate unul de celălalt.
Acest episod a suscitat temeri în Occident privind un conflict mai vast între cele două ţări, în timp ce Kievul a instituit începând de miercuri legea marţială în 10 regiuni ale ţării la frontiera cu Federaţia Rusia şi cu Republica Moldova, în dreptul Transnistriei, evocând posibilitatea unei invazii ruse.
Aceasta este prima confruntare militară deschisă dintre Moscova şi Kiev de la anexarea în 2014 de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea şi începutul în acelaşi an a conflictului armat din estul Ucrainei între forţele ucrainene şi separatişti proruşi, soldat cu peste 10.000 de morţi.

„Nu credeţi în minciunile lui Putin”

Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko l-a acuzat pe preşedintele Rusiei Vladimir Putin că încearcă să-i anexeze întreaga ţară şi a cerut cancelarului Angela Merkel – , în interviuri acordate mass-media germane – să vină în ajutorul Kievului în această criză, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rusia a sechestrat trei nave ale marinei ucrainene împreună cu echipajele lor duminică în apropierea Peninsulei Crimeea, pe care Moscova o anexat-o în 2014, pentru ceea ce a spus că a fost intrarea lor ilegală în apele ruseşti – o acuzaţie respinsă puternic de Kiev.
Joi, în interviuri pentru ziarul german Bild şi grupul de presă Funke, Poroşenko a respins acuzaţiile Rusiei că intrarea vaselor în Marea Azov – o mică mare ale cărei ape teritoriale sunt împărţite între Ucraina şi Rusia şi unde se află porturile ucrainene Mariupol şi Berdiansk – a fost o provocare.
„Nu credeţi în minciunile lui Putin”, a declarat el pentru Bild, ziarul german cu cea mai mare vânzare, comparând protestele de nevinovăţie ale Rusiei în această chestiune cu respingerea de către Moscova în 2014 a faptului că avea soldaţi în Crimeea, chiar în timp ce ei se deplasau să o anexeze.

Visuri imperiale

„Putin doreşte întoarcerea vechiului imperiu rus”, a spus el. „Crimeea, Donbas, întreaga ţară. Ca un ţar rus, aşa cum el însuşi se se vede, imperiul său nu poate funcţiona fără Ucraina. El ne vede ca pe colonia sa”, a adăugat Poroşenko.
Moscova a anexat Crimeea după ce președintele Iușcenko a fost răsturnat la Kiev, iar mai târziu Kremlin-ul a sprijinit separatiştii proruşi în estul Ucrainei într-un conflict în care au fost ucise peste 10.000 de persoane. Cele mai mari lupte s-au încheiat cu o încetare a focului în 2015, dar schimburi mortale de tiruri încă sunt frecvente.

Miza Nord Stream 2

Poroşenko a cerut Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”.
Poroşenko a cerut de asemenea staţionarea navelor NATO în Marea Azov, sugestie respinsă deja de cancelarul Angela Merkel. (Isac Mihai)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *