Kosovo, Albania și Croația au semnat o declarație trilaterală privind o alianță militară, având ca obiectiv consolidarea capacităților de apărare, intensificarea cooperării în industria de apărare și îmbunătățirea interoperabilității militare prin educație, instruire și exerciții comune. Acordul urmărește să favorizeze o colaborare mai strânsă între cele trei țări în fața provocărilor comune din domeniul apărării și securității.

Stabilitate regională

Declarația a fost semnată la Tirana de miniștrii apărării din cele trei țări, reafirmându-și angajamentul față de securitatea și stabilitatea regională.

Ministrul Apărării din Republica Kosovo, Ejup Maqedonci, a subliniat importanța pactului, afirmând că „Albania, Croația și Kosovo vor fi și mai puternice împreună în fața provocărilor și obiectivelor comune din domeniul apărării și securității. Acest lucru se datorează faptului că astăzi, la Tirana, am semnat o declarație trilaterală împreună cu cei doi omologi și prieteni ai mei, Pirro Vengu, ministrul Apărării al Albaniei, și Ivan Anušić, ministrul Apărării al Croației.”

Declarația subliniază valorile comune, orientările geostrategice și angajamentele celor trei națiuni față de cooperarea regională, relatează mass-media regională, citând înalți oficiali din cele trei state. Aceasta afirmă dedicarea lor pentru consolidarea relațiilor de apărare, protejarea teritoriilor și cetățenilor lor, contribuirea la pacea și securitatea internațională și îmbunătățirea productivității industriei de apărare.

Principalele angajamente asumate prin acest acord includ întărirea relațiilor militare dintre cele trei state, sporirea interoperabilității între forțele lor armate prin instruire și exerciții comune, precum și creșterea rezilienței împotriva amenințărilor hibride prin măsuri consolidate.

Sprijin pentru Kosovo

De asemenea, documentul prevede coordonarea politicilor pentru integrarea euro-atlantică, cu un accent deosebit pe sprijinirea integrării Republicii Kosovo în inițiativele regionale de apărare și securitate.

Semnatarii au afirmat că această cooperare trilaterală se bazează pe un spirit de prietenie și angajament față de relațiile de bună vecinătate, pace și securitate. Acordul, au subliniat aceștia, nu este menit să reprezinte o amenințare pentru nicio parte externă, ci mai degrabă un pas suplimentar spre menținerea stabilității regionale în Balcanii de Vest.

„Împreună cu Albania și Croația, Kosovo este mai puternic, regiunea este mai sigură, iar pacea este mai durabilă” a mai declarat Maqedonci.

Supărare sârbă

Într-o declarație emisă târziu pe 18 martie, Ministerul Afacerilor Externe al Serbiei a descris acordul de alianță militară semnat la Tirana de miniștrii apărării din Kosovo, Albania și Croația drept o „provocare”.

Ministerul sârb a anunțat că va solicita de urgență o explicație detaliată de la Ministerele Afacerilor Externe ale Croației și Albaniei cu privire la semnarea memorandumului trilateral. Potrivit acestuia, acordul este considerat un pas care subminează stabilitatea regională.

„Ca țară angajată în asigurarea păcii și menținerea neutralității militare în Balcani, Serbia are dreptul să ceară clarificări despre natura și obiectivele acestei cooperări de securitate. Este deosebit de îngrijorător faptul că această alianță militară este stabilită fără consultarea prealabilă a Belgradului, implicând un organism care nu are legitimitate internațională și care reprezintă o amenințare la adresa securității atât pentru poporul sârb, cât și pentru regiunea extinsă”, a declarat ministerul.

Implicații pentru Marea Neagră

Acordul trilateral dintre Kosovo, Albania și Croația privind alianța militară are implicații indirecte asupra regiunii Mării Negre, în principal prin prisma dinamicii geopolitice din Balcanii de Vest și a influenței NATO în zonă.

În urma semnării acestui tratat vom vedea o consolidare a prezenței NATO în Balcani și, implicit, în zona Mării Negre. Albania și Croația sunt deja membre NATO, iar Republica Kosovo are aspirații euro-atlantice.

Consolidarea cooperării militare între aceste trei țări poate întări flancul sudic al NATO, creând premise pentru o mai mare coordonare strategică cu statele NATO din zona Mării Negre (România, Bulgaria și Turcia).

O astfel de alianță poate descuraja influența Rusiei și a altor actori non-occidentali în Balcanii de Vest, având în vedere că Serbia menține relații strânse cu Moscova.

Serbia consideră Kosovo un teritoriu separatist și are legături puternice cu Rusia, care s-a opus oricărei recunoașteri internaționale a Kosovo. Rusia ar putea folosi acest acord pentru a alimenta narative despre expansiunea NATO în Balcani, ceea ce ar putea intensifica tensiunile regionale.

Moscova ar putea încerca să își consolideze influența în Serbia și în alte țări din Balcani (precum Bosnia și Herțegovina, unde sprijină entitatea sârbă, Republika Srpska).

Securitatea Mării Negre

Statul croat, deși nu are ieșire directă la Marea Neagră, are interese în stabilitatea regiunii prin NATO și UE. La rândul său, Albania este un stat-cheie pentru accesul naval al NATO în Marea Adriatică, ceea ce poate putea influența mobilitatea navală a Alianței în sud-estul Europei, inclusiv spre Marea Neagră.

România și Bulgaria, ca state NATO din regiunea Mării Negre, vor putea intensifica cooperarea cu această alianță trilaterală, în special pe teme de securitate cibernetică, contracararea amenințărilor hibride și combaterea influenței ruse.

Turcia, ca membru NATO și gardian al Strâmtorilor Bosfor și Dardanele, ar putea vedea acest acord ca parte a consolidării alianței occidentale în Balcani. Relațiile strategice dintre Ankara și Tirana, respectiv Priștina, vir juca un rol important în acest sens.

În cazul unor tensiuni sporite în Marea Neagră (ex: conflictul Rusia-Ucraina), o mai mare interoperabilitate militară între statele din Balcani poate contribui la sprijinirea eforturilor NATO în regiune.

Efecte economice

Dacă această alianță trilaterală va atrage noi investiții în industria de apărare din Albania, Kosovo și Croația, acest lucru ar putea crea noi oportunități pentru colaborare cu statele din regiunea Mării Negre.

România, care are o industrie de apărare în dezvoltare și un parteneriat puternic cu NATO și UE, ar putea beneficia de cooperare în domeniul echipamentelor militare și instruirii.

Deși acest acord nu vizează direct regiunea Mării Negre, el contribuie la stabilizarea și întărirea flancului sud-estic al NATO, ceea ce are implicații indirecte asupra echilibrului de putere din zonă. Reacțiile Serbiei și Rusiei ar putea influența, la rândul lor, dinamica geopolitică din Marea Neagră, mai ales dacă Moscova decide să își intensifice prezența militară în regiune ca răspuns la consolidarea NATO în Balcani.