Preşedinţia bulgară a Uniunii Europene, afectată de probleme grave

, , , , , , , ,
 
Premierul bulgar Boyko Borisov are asteptari mari de la presedintia UE

Premierul bulgar Boyko Borisov are asteptari mari de la presedintia UE

Bulgaria, care preia preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene la 1 ianuarie, aspiră să construiască punţi între Europa de Est şi Europa de Vest, Turcia şi Bruxelles, pentru a ajunge la compromisuri privind mai multe probleme arzătoare, între care politica migratorie, comentează France Presse, preluată de mass-media regională. Relaţiile privilegiate dintre mediile politice de la Sofia şi Federaţia Rusă au trezit îngrijorare în majoritatea capitalelor europene.
Membrul cel mai sărac al Uniunii Europene, criticată pentru ineficienţa sa faţă de corupţia endemică, Sofia se aşteaptă de asemenea ca prima sa preşedinţie a Consiliului UE să-i îmbunătăţească imaginea. Bulgaria, intrată în UE în 2007, încearcă să convingă marile puteri economice ale blocului comunitar că este demnă să se integreze în sfârşit în spaţiul Schengen de liberă circulaţie şi, pe termen lung, în zona euro.

Moştenire comunistă

Şase luni de preşedinţie reuşită ar pleda în favoarea acestei ţări cu 7,1 milioane de locuitori şi cu o istorie politică agitată de la căderea comunismului, dar care şi-a redobândit o anumită stabilitate sub conducerea prim-ministrului de centru-dreapta Boiko Borisov. Acesta din urmă a revenit la putere la începutul lunii aprilie, câştigând cel de-al treilea mandat al său după 2009, cu preţul unei alianţe cu partide naţionaliste, care şi-au diminuat retorica agresivă pentru a se afişa pro-UE şi pro-NATO.
Spre deosebire de ţările din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia), Bulgaria nu s-a opus politicii europene de relocare a refugiaţilor în interiorul UE, chiar dacă discursurile de teamă sau chiar de respingere a imigraţiei impregnează scena politică naţională.
„Bulgaria este una dintre puţinele ţări ex-comuniste din UE ce apreciază la justa valoare fondurile europene, care au asigurat 66% din creşterea sa începând cu 2007. Ea nu creează dificultăţi, inclusiv asupra politicii de migraţie”, estimează un diplomat european la Sofia.

Uniunea face forţa

În contextul Brexitului, reducerea probabilă a bugetului Uniunii după 2020 reprezintă o preocupare deosebită pentru ţările din Europa de Est, care sunt principalii beneficiari ai fondurilor europene. „Sloganul preşedinţiei bulgare este ‘Uniunea face forţa’ „, a declarat ministrul de externe bulgar Ekaterina Zaharieva pentru AFP, citata de Agerpress. Ea cere „să se dea dovadă de solidaritate cu privire la protecţia frontierelor externe ale UE în loc să se construiască garduri în interior”.
Liderii europeni speră să deblocheze până în iunie reforma azilului printr-o revizuire a „Regulamentului de la Dublin”, care atribuie aproape sistematic responsabilitatea procesării unei cereri de azil ţărilor de primă intrare în UE, asupra cărora apasă o povară uriaşă în situaţie de criză.

Turcia, Brexit, imigranţi

Borisov pledează de asemenea pentru ameliorarea relaţiilor dintre UE şi Turcia, cu care ţara sa împarte 259 km de frontieră terestră. În centrul preocupărilor sale este menţinerea „cu orice preţ” a acordului migratoriu încheiat în martie 2016, care a redus fluxul solicitanţilor de azil din Orientul Mijlociu către UE, unde Bulgaria este una dintre porţile de intrare.
Preşedinţia bulgară, care îi succede Estoniei, va fi de asemenea cea a lansării noii faze a negocierilor liderilor europeni cu Regatul Unit în legătură cu o perioadă de tranziţie post-Brexit şi cu cadrul viitoarei lor relaţii comerciale. „Agenda va fi încărcată întrucât 2018 este ultimul an complet al mandatului Comisiei” înainte de alegerile europene din 2019, subliniază Ognian Zlatev, reprezentantul Comisiei Europene în Bulgaria.

Criză politică evitată

Demisia președintelui parlamentului de la Sofia în luna noiembrie 2017 a dezamorsat o gravă criză politică în ajunul preluării de către Bulgaria a președiției UE, consideră analiştii politici bulgari, citaţi de KARADENIZ PRESS. Dimitar Glavcev și-a dat demisia fără să aștepte ca deputații să voteze propunerea Partidului Socialist ca el să fie îndepărtat de la conducerea legislativului bulgar, iar asta a dus la dezamorsarea unei grave crize politice în ajunul președinției bulgare de șase luni a Uniunii Europene ianuarie-iunie 2018.
Decizia lui Glavcev a pus în lumină fragilitatea coaliției dintre GHERB și Patrioții uniți. La baza cererii de demitere a speakerului Glavcev a stat decizia acestuia de a o scoate din sala parlamentului pe șefa Partidului Socialist Kornelia Ninova.
Glavcev a văzut în cererea Ninovei ca premierul să explice afirmația sa că între deputați se află un un traficant de droguri și un cumpărător de voturi o ofensă la adresa guvernului. Premierul însă a calificat sancționarea șefei opoziției drept o acțiune neinspirată.
Grupul parlamentar socialist a decis în unanimitate să boicoteze ședințele până la demisia lui Glavcev. La boicot au aderat deputații turci însă din alt motiv – participarea naționaliștilor la guvernare.
În această, situație Borisov l-a sfătuit pe Glavcev să demisioneze. Primul ministru a declarat că stabilitatea țării este deasupra intereselor partidului său.
Surse neoficiale au declarat că s-a ajuns la demisia lui Glavcev după ce președintele Parlamentului European Antonio Tajani ar fi avertizat că va fi nevoit să-și amâne apropiata vizită la Sofia pentru că nu dorește să vorbească în fața parlamentului bulgar în absența opoziției.
Cu 139 de voturi din 240 în postul de președinte al parlamentului a fost aleasă Țveta Karaianceva din GHERB.

Bomba balcanică

Sofia intenţionează de asemenea să contribuie cu expertiza sa regională în legătură cu un subiect apropiat de inima ei: integrarea europeană a vecinilor săi din Balcani. Un summit UE-Balcani este programat pentru luna mai 2018. Dintre ţările rezultate din fosta Iugoslavie şi Albania, numai Serbia şi Muntenegru poartă în prezent negocieri de aderare cu UE.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat anterior că se aşteaptă ca Serbia să adere la Uniunea Europeană înainte de anul 2025, transmite Tanjug. ”Cred că Serbia şi Muntenegru vor fi membri ai Uniunii Europene înainte de 2025”, a afirmat Juncker răspunzând unei întrebări în conferinţa de presă organizată după o sesiune de lucru a Colegiului comisarilor şi a executivului bulgar.
El şi-a exprimat satisfacţia faţă de intenţia Sofiei de a plasa integrarea europeană a Balcanilor Occidentali printre priorităţile preşedinţiei bulgare a Consiliului Uniunii Europene. La jumătatea lunii mai, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE şi ai celor din Balcanii Occidentali. Regiunea va fi vizitată de Jean-Claude Juncker în primăvara anului viitor.
”Europa face parte din ADN-ul Bulgariei. Încă din prima zi după aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria s-a comportat ca un membru fondator, în timp ce alte ţări fondatoare nu se comportă mereu ca membre fondatoare”, a estimat Juncker, citat de BTA.

Ambiţii bulgare

La rândul său, premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că ţara sa este pregătită să asigure preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE în prima jumătate a anului viitor. ”Bulgaria este gata să preia conducerea Consiliului UE. Ambiţia noastră este de a face Uniunea mai solidă şi mai rezistentă în timpul preşedinţiei bulgare” a Consiliului UE, a spus Borisov. El a adăugat că asigurarea preşedinţiei Consiliului UE constituie o mare responsabilitate, dar a subliniat că, după zece ani de apartenenţă la UE, Bulgaria s-a dovedit a fi o membră stabilă şi de încredere.
Boiko Borisov a menţionat că motto-ul preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, ‘Uniţi suntem puternici’, este o lecţie pe care Bulgaria a învăţat-o din propria istorie. ”Suntem conştienţi că ne aşteaptă multă muncă. Iată de ce eforturile noastre se vor concentra în trei direcţii: consens, competitivitate şi coeziune”, a subliniat şeful executivului bulgar, citat de BTA.
Borisov a ţinut să precizeze că negocierile privind Brexit nu vor umbri alte chestiuni importante pentru cetăţenii europeni, precum securitatea şi migraţia, dezvoltarea economică, crearea unei uniuni energetice, protecţia mediului şi consolidarea rolului global al Europei. ”Oamenii aşteaptă de la noi rezultate concrete şi vizibile. Trebuie să arătăm responsabilitate şi solidaritate”, a spus el.

Turcia, o prioritate pentru Sofia

Premierul bulgar Borisov pledează de asemenea pentru ameliorarea relaţiilor dintre UE şi Turcia, cu care ţara sa împarte 259 km de frontieră terestră. Dorinţa bulgară se loveşte de opoziţia unor state importante din UE, precum Germania şi Franţa.
Anterior ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu a declarat pentru DPA că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene doresc ca Turcia să se alăture blocului comunitar, insistând că obiectivul Ankarei este să fie membră cu drepturi depline a UE şi a subliniat că se aşteaptă ca în 2018 ţara sa să aiba relaţii mai bune cu Germania. „Sunt doar câteva ţări precum Germania, Austria şi, în ultima vreme, Danemarca care sunt împotriva aderării noastre” la blocul comunitar, a spus el.
„Dacă UE decide să nu accepte Turcia, aceasta depinde de UE. Dar eu văd că multe ţări sunt în continuare în favoarea aderării Turciei” la Uniunea Europeană, a afirmat şeful diplomaţiei turce, dând la o parte opţiuni pentru oferte parţiale. În ceea ce priveşte alte alianţe, Cavusoglu a spus ferm că „Rusia nu este o alternativă la Occident”.
El a recunoscut totuşi că represiunea guvernului său în urma puciului eşuat de anul trecut a „afectat imaginea Turciei”, dar a insistat asupra faptului că starea de urgenţă actuală nu înseamnă că ţara sa a devenit o dictatură. „Când lucrurile vor reveni la normalitate, vom scăpa de starea de urgenţă”, a adăugat ministrul de externe turc.

Atacuri diplomatice

Întrebat despre afirmaţiile preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit căruia Turcia se îndepărtează de blocul comunitar în ceea ce priveşte statul de drept, Cavusoglu a spus că executivul comunitar pare să-şi schimbe opinia de la o zi la alta. „Când Juncker îl vede pe preşedintele Erdogan, el îl numeşte cel mai bun prieten al său. Când ne întâlnim totul este frumos. Aş dori să întreb la ce oră a zilei el a făcut aceasta declaraţie şi din ce motiv „, a spus Cavusoglu.
În ceea ce priveşte Germania, un important partener comercial al Turciei, ministrul turc a spus: „Mă aştept la un an mult mai bun în 2018”, referindu-se la relaţia sa strânsă cu omologul său german, Sigmar Gabriel, pe care intenţionează să-l viziteze în ianuarie. „Din partea noastră, noi nu vedem nicio criză. Turcia nu are nicio problemă cu Germania. Dar Germania are o problemă cu Turcia”, a spus Cavusoglu, denunţând o „tendinţă de denigrare a lui Erdogan” în străinătate. El a spus că Germania ar trebui să trateze Turcia ca pe un partener egal. „Dacă Germania ameninţă Turcia, Turcia va răspunde”, a avertizat ministrul turc în acelaşi interviu.

Ofensivă poloneză

Guvernul polonez pregăteşte o ‘ofensivă diplomatică’ pentru a contracara decizia Comisiei Europene de a activa articolul 7 din Tratatul UE, o măsură inedită luată ca răspuns în faţa reformei sistemului judiciar polonez, dar suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul UE (măsura prevăzută în acel articol) va fi greu de realizat, întrucât necesită un vot unanim al tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria a anunţat deja că se va opune, relatează agenţiile de presă internaţionale.
Executivul comunitar i-a dat celui polonez şi un termen de trei luni să revină asupra acestei reforme considerată la Bruxelles ‘un risc evident de încălcare a statului de drept’. Anul trecut, tot în luna decembrie, Comisia Europeană a mai dat guvernului de la Varşovia un termen de două luni pentru a răspunde preocupărilor legate de reforma Tribunalului Constituţional. Guvernul polonez a răspuns în ultima zi a acelui termen şi a respins toate acuzaţiile, iar acum acţiunile executivului de la Varşovia arată că va folosi noul termen pentru a explica poziţia sa atât Comisiei Europene, cât şi diferiţilor lideri europeni.
Astfel, ministrul polonez de externe Witold Wasczykowski a anunţat o ‘ofensivă diplomatică’ ce va începe din data de 3 ianuarie, când noul premier polonez Mateusz Morawiecki se va întâlni la Budapesta cu omologul său ungar Viktor Orban.

Axă Varşovia-Budapesta

Acesta din urmă, aliat al Varşoviei şi care el însuşi are o relaţie dificilă cu Comisia Europeană, tot pe teme ce ţin de statul de drept, precum şi din cauza opoziţiei faţă de cotele de refugiaţi şi a noii legi ungare privind învăţământul superior – care vizează Universitatea Central-Europeană creată de George Soros -, a anunţat că va apăra Polonia în aplicarea articolului 7 şi că va bloca prin veto orice acţiune a Bruxelles-ului împotriva acestei ţări.
Polonia ar putea de asemenea să ceară sprijinul celorlalte două ţări din grupul de la Vişegrad, Cehia şi Slovacia, mai ales că nici premierii acestora, Andrej Babis şi Robert Fico, nu sunt văzuţi favorabil la Bruxelles, în special din cauza poziţiei lor ostile în chestiunea migraţiei. Andrej Babis, recent numit premier, este considerat un politician populist, supranumit şi ‘Trump al Cehiei’, ţară vizată împreună cu Polonia şi Ungaria de o procedură comunitară de infringemenent pentru că au refuzat să aplice cotele obligatorii de refugiaţi.
În următoarea etapă a ofensivei sale diplomatice, premierul Morawiecki va avea pe 9 ianuarie o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, iar pe 15 ianuarie va avea discuţii cu responsabilii bulgari, având în vedere că la 1 ianuarie Bulgaria preia preşedinţia semestrială Consiliului UE.
Deşi nu au mai fost comunicate alte date precise, şeful de cabinet al lui Morawiecki a spus că în săptămânile următoare ‘probabil acesta va efectua un turneu diplomatic prin statele UE’, urmând probabil să participe şi la Forumul de la Davos.
Premierul polonez şi-a manifestat disponibilitatea de a ‘explica partenerilor europeni de ce pentru Polonia reformele din sistemul judiciar sunt necesare’. ‘Sper că vom ajunge pe un teren comun, măcar în ceea ce priveşte înţelegerea poziţiilor fiecărei părţi’, a indicat Mateusz Morawiecki.

Măsuri comunitare

Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiaţi. Vorbind duminică despre aceasta din urmă, premierul Morawiecki a declarat că Polonia nu îşi va schimba poziţia. ‘Nu vom permite să ni se impună propuneri greşite care nu ajută la rezolvarea problemei la sursă (…) Impunerea unilaterală a unei asemenea soluţii statelor membre este o negare a principiilor UE’, a scris premierul polonez pe Twitter.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat luna trecută că de la începutul anului 2017 a trimis guvernului polonez patru invitaţii la dialog, toate rămase fără răspuns, executivul de la Varşovia acuzând în schimb oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar şi a statului de drept sunt mai degrabă politice decât juridice. (Mihai Isac)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *