Liderul croat Stipe Mesici a declarat vineri ca Belgradul nu ar mai trebui sa marseze pe “visuri nerealiste” de realipire a Kosovo si sa incurajeze minoritatea sarba din acest nou creat stat sa boicoteze conducerea de la Pristina, potrivit paginii electronice a agentiei croate Javno, preluata de KARADENIZ PRESS. “Ar fi bine sa se inceteze sa se sugereze (de catre Serbia – n.red.) cetatenilor de nationalitate sarba din Kosovo sa se refuze cooperarea si participarea in institutiiile noului stat (Kosovo –n.red.), boicotarea alegerilor si renuntarea la dreptul lor de a-si alege modul de viata”, a declarat Mesici. Adresandu-se in fata Parlamentului kosovar, Mesici a adaugat ca “ar fi bine sa se renunte la impulsionarea visurilor nerealitice care nu s-a terminat inca”. Mesici, care va cobori din fotoliul de presedinte pe 18 februarie, dupa doua mandate consecutive de cinci ani, a dorit sa efectueze o vizita in Kosovo la terminarea activitatii sale in functia de presedinte al Croatiei. Biroul sau de presa a anuntat ca el se duce in Kosovo pentru a examina “relatiile bilaterale si situatia din regiune”. “Este dificil pentru Serbia sa recunoasca Kosovo”, a admis Mesici. “Serbia nu este obligata sa faca acest lucru, dar, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa stabileasca un fel de modus vivendi cu Kosovo”, a subliniat el. Vizita sa, prima a unui presedinte croat de la proclamarea independentei Kosovo, din februarie 2008, ar putea ameninta relatiile Zagreb-Belgrad, deja delicate din cauza razboiului din 1991-1995. Presedintele Boris Tadici a condamnat vineri vizita lui Mesici in Kosovo, spunand ca ea “submineaza relatiile cu Serbia, lasandu-i o povara inutila succesorului sau”. Parlamentul kosovar a declarat independenta acestui stat fata de Serbia in data de 17 februarie 2008. Croatia a recunoscut atunci acesta nou tara o luna mai tarziu. Pana in prezent, 64 de tari, inclusiv SUA si numeroase state membre UE au recunoscut nou proclamatul stat Kosovo. Romania, alaturi de Spania, sunt doua exceptii dintre cele 27 de state al UE care nu au recunoscut pana in prezent independenta Kosovo, desi autoritatile romane recunosc, in practica, pasapoartele kosovare.

Frictiuni sarbo-croate

Reactia lui Mesici a venit dupa ce Serbia a depus, luni, la Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga, o plangere impotriva Croatiei pentru genocid, scria in urma cu cateva zile agentie sarba Tanjug. Reprezentantii echipei de juristi a Serbiei, insarcinata cu dosarul, au depus luni aceasta plangere la Haga, a precizat Tanjug, citand o sursa din Ministerul de Externe sub acoperirea anonimatului. Executivul de la Belgrad a decis in 31 decembrie sa supuna CIJ un raspuns la plangerea croata si o contraplangere pentru genocid vizand sarbii in razboiul din 1991-1995. Potrivit ONU, peste 200.000 de sarbi au fugit din Croatia in 1995, cand armata croata a lansat o operatiune de recucerire a teritoriilor ocupate de minoritatea sarba din tara. CIJ, cea mai inalta instanta judiciara a ONU a decis in noiembrie 2008 ca este competenta sa examineze plangerea depusa in iulie 1999 de Zagreb pentru genocid si epurare etnica impotriva Belgradului si rolului acestuia in razboiul de independenta al Croatiei, soldat cu circa 20.000 de morti.