Republica Moldova se pregăteşe de referendum. În acest sens Comisia Electoralã Centralã a Republicii Moldova a înregistrat 25 de partide care participã la campania electoralã pentru referendumul constituţional din 5 septembrie privind modificarea procedurii de alegere a preşedintelui. Potrivit Agerpres, termenul de înregistrare a expirat joi, iar la campanie vor participa 25 din cele 30 de formaţiuni politice înregistrate în Republica Moldova.
Majoritatea partidelor participante – 17 – susţin ideea modificãrii constituţiei, astfel ca preşedintele ţãrii sã fie ales direct de cãtre popor. Printre acestea sunt şi cele patru formaţiuni constituante ale Alianţei pentru Integrare Europeanã (AIE), aflatã la guvernare. Alte şapte partide se opun ideii modificãrii Constituţiei, sau, în general, cheamã populaţia sã boicoteze referendumul. Printre acestea este şi Partidul Comuniştilor, cea mai mare forţã politicã din ţarã, în prezent aflatã în opoziţie. Doar o singurã formaţiune politicã, Partidul Socialiştilor, nu şi-a anunţat deocamdatã poziţia faţã de referendum.
Referendumul reprezintã de fapt o etapã cãtre alegerile parlamentare anticipate şi, eventual, cele prezidenţiale anunţate pentru luna noiembrie. Agerpres apreciază că desfăşurarea campaniei electorale este anostã, practic inexistentã, manifestându-se mai mult în talk-showuri de la unele posturi de televiziune. Partidele şi liderii politici sunt mult mai interesaţi de viitoarele alegeri, fiind deja înregistrate scandaluri din cauza candidaţilor la funcţia de preşedinte, sau neînţelegeri în privinţa alianţelor electorale pentru scrutinul parlamentar.
Deşi mai este o lunã pânã la referendum, practic toţi politicienii vorbesc despre alegerile prezidenţiale ca despre un fapt împlinit, aceasta deoarece, potrivit sondajelor, marea majoritate a populaţiei se va pronunţa în favoarea modificãrii constituţiei, iar recent, parlamentul a redus pragul necesar de participare la referendum de la 3/5 la 1/3 din numãrul alegãtorilor, ceea ce practic asigurã validarea acestuia.
Necesitatea referendumului a apãrut dupã ce pe parcursul anului 2009 douã parlamente nu au reuşit sã aleagã preşedintele, astfel cã în acel an un legislativ a fost dizolvat, urmând alegeri anticipate, iar actualul legislativ urmeazã sã fie dizolvat dupã referendum, dupã cum a anunţat preşedintele interimar Mihai Ghimpu. În prezent, preşedintele ţãrii este ales de parlament cu votul a 61 din 101 deputaţi