Pericol nuclear în Europa: Rachete Iskander în enclava rusească Kaliningrad

de | feb. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, UE | 0 comentarii

Rusia a instalat sisteme avansate de rachete Iskander, cu potenţial nuclear, în enclava Kaliningrad, aproape toate ţările membre ale Uniunii Europene şi NATO fiind în raza de acţiune a acestora, informează agenţiile de presă ruse și internaționale, preluate de KARADENIZ PRESS. Vladimir Şamanov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului […]
Statele NATO, ingrijorate de politica militara rusa
Statele NATO, ingrijorate de politica militara rusa

Statele NATO, ingrijorate de politica militara rusa

Rusia a instalat sisteme avansate de rachete Iskander, cu potenţial nuclear, în enclava Kaliningrad, aproape toate ţările membre ale Uniunii Europene şi NATO fiind în raza de acţiune a acestora, informează agenţiile de presă ruse și internaționale, preluate de KARADENIZ PRESS.
Vladimir Şamanov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), a anunţat luni că au fost instalate siateme de rachete Iskander în Kaliningrad, fără a spune pentru cât timp. „Da, sistemele Iskander au fost montate. Infrastructura militară străină este considerată în mod automat prioritară pentru a fi atacată”, a declarat Vladimir Şamanov pentru agenţia RIA Novosti, preluată de Mediafax. „Decizia reprezintă o reacţie la mobilizarea de capabilităţi militare în apropierea frontierelor” Rusiei, a subliniat Vladimir Şamanov.

NATO acuză Moscova de destabilizare

Administraţia Vladimir Putin a transmis în alte situaţii că instalarea rachetelor Iskander în Kaliningrad, regiune rusă care are frontiere cu Polonia şi Lituania, avea statut temporar, fiind o reacţie la suplimentarea capacităţilor militare americane în ţările baltice. Washingtonul a atras atenţia în mai multe rânduri că poziţionarea unor sisteme de rachete de acest tip în apropierea unor state membre NATO este „destabilizatoare”.
Sistemele balistice Iskander (SS-26 Stone, potrivit terminologiei NATO) sunt mobile, putând lansa rachete cu raze de acţiune de până la 500 de kilometri, cu ogive convenţionale ori nucleare. Alianţa Nord-Atlantică şi lideri ai ţărilor baltice au exprimat preocupări şi au cerut clarificări Rusiei în legătură cu decizia de instalare a sistemelor de rachete Iskander în enclava rusă Kaliningrad. „Este vorba de o situaţie foarte gravă… Instalarea sistemelor de rachete este în mod temporar ori altfel? Pur şi simplu nu ştim”, a declarat Rose Gottemoeller, adjunct al secretarului general NATO. „Aceste sisteme nu constituie o ameninţare doar pentru Lituania, ci pentru jumătate din ţările europene”, a avertizat preşedintele lituanian Dalia Grybauskaite, potrivit FT.

Peskov se face că plouă

Rusia are dreptul suveran de a decide locurile de pe teritoriul său unde îşi desfăşoară resursele militare, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în legătură cu relatările potrivit cărora Rusia a amplasat rachete Iskander în enclava sa Kaliningrad, informează Reuters și Agerpres. Într-o conferinţă de presă, Dmitri Peskov nu a menţionat însă dacă în Kaliningrad au fost desfăşurate sisteme de rachete. El a subliniat însă că ”desfăşurarea unei arme nucleare sau a alteia, desfăşurarea de unităţi militare şi aşa mai departe pe teritoriul rus constituie în mod exclusiv o problemă suverană a Federaţiei Ruse”. ”Rusia nu a ameninţat şi nu ameninţă niciodată pe nimeni. În mod natural, Rusia are acest drept suveran. Cu greu ea ar putea fi motiv de îngrijorare pentru cineva”, a subliniat reprezentantul Kremlinului.

NATO, îngrijorat de intențiile Rusiei în zona baltică

Aproximativ 4.500 de militari NATO sunt staţionaţi în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. Unii analişti se tem că Rusia poate ocupa rapid ţările baltice în cazul unui conflict. Alianţa Nord-Atlantică a aprobat în 2016 un plan de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în ţările baltice. O structură multinaţională NATO ar urma să fie staţionată în România. În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România.
Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.

Danemarca se simte amenințată de Rusia

Parlamentarii danezi au ajuns, la finele lunii ianuarie 2018, la un acord pentru a suplimenta bugetul de apărare cu peste 2 miliarde de euro pentru următorii şase ani, invocând că Rusia reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa securităţii naţionale, informează Mediafax, care citează Reuters. Până în 2023, bugetul pentru apărare din Danemarca va creşte cu aproximativ 20%.
”Ameninţarea venită dinspre Rusia este reală şi în creştere, aşa că trebuie să arătăm că suntem determinaţi să ne apărăm”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, prim-ministrul de la Copenhaga. De asemenea, Danemarca va înfiinţa şi o brigadă de 4.000 de militari, care va fi concentrată în regiunea Mării Baltice. Decizia creşterii bugetului pentru apărare a fost luat în contextul în care, în 2016, Rusia a dislocat rachete Iskander-M şi sisteme antiaeriene S-400 în Kaliningrad.
În anii precedenţi, Danemarca a mai acuzat Rusia că a spart reţelele de calculatoare ale Ministerului danez al Apărării. ”Imaginea ameninţărilor internaţionale este foarte serioasă. O Rusiei tot mai agresivă la graniţele NATO, teorismul, ameninţările cibernetice şi criza imigraţiei- sunt probleme pe care trebuie să le gestionăm”, a transmis ministrul danez de Externe, Anders Samuelsen.

Ucraina se dotează cu rachete de fabricație proprie

Ucraina a testat tot la finalu lunii ianuarie 2018 o rachetă de producţie proprie capabilă să lovească obiective situate pe uscat sau pe apă, cu lansare de la sol, a anunţat secretarul Consiliului naţional ucrainean pentru securitate şi apărare, Oleksandr Turcinov, transmite Moldpres. Responsabilul ucrainean nu a precizat ce rază de acţiune are noua rachetă, prima astfel de armă produsă integral în Ucraina, dar a subliniat că este conformă cu acordurile internaţionale. „Au avut loc teste de zbor reuşite ale noii arme, o rachetă cu lansare de la sol. În cursul acestor teste au fost verificate performanţa de zbor şi performanţa tuturor sistemelor noii arme”, a menţionat Turcinov.
Kievul s-a angajat să aloce 5% din PIB cheltuielilor pentru securitate şi apărare, în condiţiile în care Ucraina este angajată într-un conflict cu separatişti susţinuţi de Rusia în estul ţării, în urma anexării de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea, acum aproape patru ani, aminteşte Reuters. La începutul lui ianuarie, Rusia a desfăşurat o nouă unitate – a doua la număr – de sisteme antiaeriene S-400 Triumf (cod de identificare NATO SA-21 Growler) – un sistem avansat de rachete sol-aer – în Crimeea pentru a controla graniţa cu Ucraina. Prin intermediul presei, Moscova şi-a motivat gestul prin faptul că autorităţile de la Kiev încearcă să se doteze cu rachete de croazieră care ar pune în pericol peninsula anexată de Rusia în martie 2014.

De teama Rusiei, Finlanda cumpără rachete din SUA

SUA au aprobat vânzarea a 200 de rachete de atac şi de apărare Finlandei, ţară care nu este membră NATO şi situată la graniţa cu Rusia, pentru suma de peste 700 de milioane de dolari, a anunţat luni Departamentul de Stat, relatează Agerpres, care preia AFP. Departamentul de Stat american a aprobat simultan două vânzări către Finlanda: cea de aproximativ 132 de rachete sol-mare Harpoon, care urmează să fie îmbarcate la bordul unor nave de război finlandeze sau desfăşurate pe baterii de apărare în zonele de coastă, şi cea de 68 de rachete antirachetă ”Sea Sparrow” destinate noii generaţii de nave cu care marina finlandeză urmează să se doteze până în 2020. Harpon, în valoare de 622 milioane de dolari, sunt rachete de atac anti-navă cu rază lungă de acţiune, fabricate de firma americană Boeing, ”care vor întări capacităţile de apărare ale liniilor maritime” ale Finlandei, se arată în comunicat.
Este pentru prima dată când Finlanda achiziţionează acest tip de rachete ”dar nu va avea nicio dificultate să le integreze” în capacităţile sale de apărare, a adăugat Departamentul de Stat. Finlanda este statul UE care are cea mai lungă frontieră cu Federația Rusă. (M.A.B.)

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *