Patriarhul rus Kiril, gata de negocieri cu Patriarhia Ecumenica

Patriarhul ecumenic Bartolomeu I va efectua o vizita oficiala in Federatia Rusa, in a doua jumatate a lunii mai 2010, la invitatia Patriarhului Kiril al Moscovei si al Intregii Rusii, relateaza serviciul de presa al Patriarhiei Ruse, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anuntul oficial a fost facut saptamana trecuta la Moscova, in cadrul unei conferinte de presa, de catre arhiepiscopul Hilarion, responsabilul cu relatiile externe in cadrul Patriarhiei de Moscova. Vizita are o importanta istorica, subliniaza si Radio Vatican, citand mass-media locala, anterior patriarhul Bartolomeu I vizitand Moscova in data de 9 decembrie 2008, pentru a participa la inmormantarea patriarhului Alexei al II-lea. „De aceasta data este vorba de o vizita oficiala a Patriarhului de Constantinopol facuta Bisericii Ortodoxe Ruse, prima dupa multi ani”, a declarat Arhiepiscopul Hilarion. Aceasta vizita este posibila dat fiind ca in 2009 a existat „o substantiala imbunatatire a raporturilor noastre cu Patriarhatul de Constantinopol”, „constienti fiind de necesitatea unei majore si mai stranse cooperari dintre Bisericile Ortodoxe”, dupa cum s-a constatat si in cursul vizitei Patriarhului Kiril la sediul Patriarhiei ecumenic in iulie 2009.
Anterior, in timpul vizitei istorice a patriarhului rus in Turcia, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a declarat ca ambele Biserici ortodoxe trebuie sa depaseasca divergentele, subliniind statutul de „primul intre egali“, cu rol istoric in relatiile diferitelor ramuri ortodoxe, dintre care Rusia este cea mai mare. „Din cand in cand, norii au umbrit relatia dintre Bisericile surori“, a spus Bartolomeu I dupa slujba, adresandu-se Patriarhului Kiril. „Aceste lucruri… ar trebui sa ramana urgent pe locurile lor, in paginile de istorie“, a adaugat inaltul ierarh grec.

Mostenire grea

Relatiile dintre cele doua biserici ortodoxe au fost influentate negativ de existenta unor conflicte canonice in Estonia, Ucraina, SUA, Canada si statele UE, unde Patriarhia de la Moscova se lupta sa mentina controlul asupra tuturor celor 95 de milioane de credinciosi ortodocsi pe care si-i revendica, inclusiv diaspora, din cei peste 250 de milioane din intreaga lume. Biserica Rusa nu recunoaste Biserica Ortodoxa Apostolica Estoniana, ca structura autonoma canonic, sustinand ca a fost creata ilegal in 1996 de catre Patriarhia Ecumenica de la Istanbul pe teritoriul deja controlat de Moscova. Recent, structura necanonica ucraineana Patriarhatul de Kiev a solicitat Patriarhiei Ecumenice sprijinul pentru castigarea independentei fata de Patriarhia Moscovei, fara insa a primi un raspuns favorabil.
Raspunzand la intrebarea unui jurnalist despre posibilitatea unui acord intre cele doua Patriarhii privind situatia ecleziastica in Ucraina, unde ortodocsii sunt divizati in trei jurisdictii paralele, arhiepiscopul Hilarion a raspuns ca pentru moment „nu exista nici un acord” global. „Dar se intelege in mod clar, pentru ambele parti, ca procesul pozitiv initiat in 2009 implica acest fapt: nici unul dintre cei doi Patriarhi nu va face nimic impotriva teritoriului canonic al celuilalt si invers” a adaugat acesta. Solicitat de mass-media rusa, arhiepiscopul Hilarion a declarat ca Patriarhul de Moscova va efectua in acest an o vizita oficiala in Patriarhia Ortodoxa de Alexandria (cu sediul in Egipt) si in Patriarhia Ortodoxa de Antiohia (cu sediul in Liban).

Autocefalie cu probleme

O autocefalie primita legal va aduce Bisericii Ortodoxe din Ucraina ce tine de Patriarhia Rusa o noua schisma, deoarece notiunea de autocefalie este discreditata de catre schismatica „Biserica Ortodoxa a Patriarhatului de Kiev“, ce nu este recunoscuta de Ortodoxia mondiala, a declarat anterior mitropolitul Nifon de Lutk si Volinia, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „De aceasta notiune – de autocefalie – se leaga schisma, toate acele faradelegi care s-au facut in 1992 si care se fac si acum“, a declarat intr-un interviu pentru RIA „Novosti“ mitropolitul Nifon. Anterior, mitropolitul Nifon era considerat un adept al autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, recunoscuta canonic, care astazi se bucura de drepturi extrem de largi, ramanand in cadrul Patriarhiei Ortodoxe Ruse. „Cu cinci ani in urma, la noi in Volinia, autocefalia ar fi fost utila“, considera mitropolitul care conduce una dintre cele mai importante eparhii vestice ale Bisericii Ortodoxe din Ucraina. „Astazi, chiar daca autocefalia ar fi legala, oricum va naste o schisma. Jumatate dintre parohii, chiar si din jurisdictia mea, vor trece sub ascultarea directa a Patriarhiei Moscovei. Va fi o schisma canonica, dar totusi o schisma“ – a mai declarat mitropolitul. „Daca nu s-ar fi implicat politicienii, diferite partide si functionarii de stat, schisma s-ar fi stins de la sine“, considera mitropolitul.
Pe langa canonica Biserica Ortodoxa din Ucraina, care este o Biserica cu o autonomie larga in cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, in Ucraina mai functioneaza si alte structuri eclesiale nerecunoscute de catre Ortodoxia mondiala. Este vorba de „Biserica Ortodoxa Ucraineana a Patriarhatului de Kiev“, care este condusa de catre Filaret Denisenko, excomunicat din Biserica, si „Biserica Ortodoxa Ucraineana Autocefala“, care este condusa de catre falsul „mitropolit“ Metodie Kudreakov. Presedintele Ucrainei, Victor Iuscenko, a vorbit nu o singura data in favoarea crearii unei „Biserici Ortodoxe locale unice“ pe teritoriul Ucrainei.
La randul sau si arhiepiscopul rus Mark de Berlin, liderul religios al diasporei ruse din Germania si Marea Britanie, a declarat ca Biserica Ortodoxa Rusa din afara granitelor, structura autonoma in cadrul Patriarhiei Ortodoxe Ruse, isi doreste „mai putin”, decat Biserica din tara, autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. „Nici nu ne putem inchipui Biserica Rusa fara partea ei ucraineana, a declarat arhiepiscopul Mark. Conform cuvintelor arhiepiscopului, „secole intregi turma ucraineana a fost cea mai activa, arhiereii malorusi erau printre cei mai importanti, din acest motiv o rupere ar fi echivalenta cu sinuciderea.” „Nu imi pot imagina Ucraina ca nefiind parte a Rusiei, in perceptia mea despre lumea rusa pur si simplu este de neconceput acest lucru”, recunoaste arhiepiscopul Mark, un apropiat al patriarhului rus Kiril.

Vizita istorica

Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii, Kiril, intentioneaza sa faca o vizita in Georgia, a spus recent seful oficiului pentru relatii bisericesti externe al Patriarhiei Moscovei, arhiepiscopul Hilarion. „Trebuie sa ne asteptam ca patriarhul Moscovei sa viziteze Georgia”, a spus el, citat de mass-media rusa. „Data deocamdata nu se stie, dar patriarhul va vizita bisericile conform oranduielelor bisericesti”, a precizat HIlarion. El considera ca bisericile ortodoxe rusa si georgiana „pot aduce o contributie majora pentru impaciurea situatiei care a fost creata din cauza unor actiuni irationale sau se poate spune actiuni demente ale unui lider politic”.”In momentul de fata bisericile reprezinta principalul element care uneste popoarele rus si georgian”, a adaugat Hilarion. „Nu ne putem implica in politica si nici sa dictam liderilor politici, mai ales liderilor altor state, cand e vorba despre comportament. Ceea ce au facut va ramane pe constiinta lor”, a subliniat el. „Insa putem face totul pentru pastrarea si consolidarea legaturii dintre popoarele Rusiei si Georgiei, pentru ca unitatea credintei, care ne leaga, sa se pastreze”, a mai spus arhiepiscopul.
Reamintim ca relatiile dintre cele doua biserici au fost afectate de problema jurisdictiei canonice in regiunile separatiste Abhazia si Osetia de Sud, unde Patriarhia Ortodoxa Rusa sprijina biserici locale, care si-au declarat independenta fata de Biserica Ortodoxa Georgiana, precum si de sustinerea de catre Biserica Rusa a partidelor politice din Georgia, care contesta actualele autoritati de la Tbilisi.

Colonizare ortodoxa

Guvernul rus va ajuta in continuare Biserica Ortodoxa Rusa sa-si extinda si sa-si intareasca prezenta in Tara Sfanta, relateaza mass-media rusa, citand surse guvernamentale de la Moscova, in urma mai multor vizite ale oficialilor rusi in Israel. Conform vice-prim-ministrului rus, Victor Zubkov, autoritatile ruse vor continua sa ajute „biserica in ceea ce priveste intarirea pozitiilor Ortodoxiei, a proprietatilor acesteia, constructia unor noi sfinte lacasuri, contribuind si la sporirea numarului de pelerini”. Reamintim ca prezenta Patriarhiei Ortodoxe Ruse in Israel, Iordania, Siria si Liban a cunoscut un impuls semnificativ in urma vizitelor anterioare ale premierului Vladimir Putin si presedintelui Alexandr Medvedev, acestia aproband noi fonduri necesare functionarii manastirilor si bisericilor ortodoxe ruse din Orientul Mijlociu. Potrivit statisticilor Patriarhiei Ortodoxe Ruse, in regiune locuiesc peste 300 de mii de cetateni rusi si alte tari ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), care apartin de Patriarhia Rusa.

Monarhie religioasa

In Federatia Rusa, monarhia poate renaste prin participarea directa a Bisericii, a declarat saptamana trecuta cunoscutul preot Ioan Ohlobastin, in cadrul lucrarilor Congresului Tinerilor Rusi Ortodocsi, desfasurat la Moscova, sub auspiciile Patriarhiei Ortodoxe Ruse. „Trebuie sa apara o noua cale de alegere a unsului lui Dumnezeu, prin participarea directa a Bisericii Ortodoxe Ruse, adaptata la cerintele timpului” a declarat acesta, citat de mass-media. Conform opiniei preotului, astazi, trebuie ca Biserica sa propuna statului ajutorul sau la capitolul educatie religioasa, in scoala, „pentru ca insasi ideea de a alege un uns al lui Dumnezeu sa li se para normala din nou rusilor”. „Altfel nu se poate. Altfel ies lupte si nu este de dorit”, a conchis parintele Ioan, lider al mai multor organizatii monarhiste din Federatia Rusa, considerat unul din principalii ideologi ai nationalismului ortodox rus, promovat de Patriarhia Ortodoxa de Moscova. El a mai subliniat ca, prin termenul „monarhie”, nu se refera la „reconstruirea artificiala a institutiei monarhice din trecut, care, bineinteles, nu mai este compatibila timpurilor de azi”. Reamintim ca numele preotului Ioan Ohlobastin a fost legat de mai multe scandaluri, declansate de declaratiile dure ale acestuia la adresa comunitatii musulmane din Federatia Rusa, care numara peste 20 de milioane de oameni.