Parteneriatul Estic, prioritate pentru președinția română a Consiliului UE

de | ian. 16, 2019 | Balcani, Caucaz, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, UE | 0 comentarii

Parteneriatul Estic reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene şi există speranţa desfăşurării în cursul lunii aprilie a unei reuniuni ministeriale dedicate problemelor şi mai ales perspectivei pe care o va avea Parteneriatul Estic în următorii ani, a declarat ministrul de externe român, Teodor Meleşcanu, la Strasbourg, pentru ziarişti români, la Parlamentul […]
UE nu își folosește pe deplin potențialul militar
UE, ingrijorata de evolutiile din statele Parteneriatului Estic

UE, ingrijorata de evolutiile din statele Parteneriatului Estic

Parteneriatul Estic reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene şi există speranţa desfăşurării în cursul lunii aprilie a unei reuniuni ministeriale dedicate problemelor şi mai ales perspectivei pe care o va avea Parteneriatul Estic în următorii ani, a declarat ministrul de externe român, Teodor Meleşcanu, la Strasbourg, pentru ziarişti români, la Parlamentul European, relatează mass-media de la București. ”Sunt 10 ani de la crearea Parteneriatului Estic, sunt cinci ani de la încheierea a trei acorduri de asociere – cu Republica Moldova, cu Ucraina şi cu Georgia, ţări care fac parte din Parteneriatul Estic. Trebuie să oferim o perspectivă viitoare pentru toate ţările”, a spus Meleşcanu.

Priorități de politică externă

Potrivit acestuia, Parteneriatul Estic şi problema Balcanilor de Vest fac parte din nişte priorităţi bine stabilite ale politicii externe a Uniunii Europene, domeniu în care Preşedinţia română a Consiliului UE lucrează strâns cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, existând dorinţa ca ţările membre ale Uniunii Europene să fie mult mai bine coordonate pe temele de acţiune externe. ”Suntem foarte ambiţioşi, dar în acelaşi timp suntem şi realişti. Şi înţelegem foarte bine că rolul nostru este acela de a facilita consensul între statele membre ale Uniunii Europene, şi nu de a ne promova doar interesele noastre ca ţară. Din acest punct de vedere am făcut un efort deosebit ca toţi miniştrii să participe la activităţile anterioare ale Preşedinţiei austriece astfel încât să poată prelua din mers dosarele pe care le au de rezolvat”, a explicat ministrul român.

Parteneriatul, dimensiune specifică

Parteneriatul Estic este o dimensiune estică specifică a politicii europene de vecinătate având obiectivul de a consolida asocierea politică şi integrarea economică a şase ţări partenere din Europa de Est şi Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Tot în domeniul politicii externe a UE, şeful diplomaţiei române a menţionat şi colaborarea Uniunii Europene cu ONU pe probleme de pace, de dezvoltare şi de rezilienţă împotriva dezastrelor naturale, care va fi şi un ajutor pentru candidatura României din acest an pentru un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020-2021.
Ministrul de externe Teodor Meleşcanu a făcut parte din delegaţia guvernamentală prezentă la Strasbourg unde premierul Viorica Dăncilă a prezentat în sesiunea plenară a legislativului european priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Instituțiile europene sprijină colaborarea cu statele Parteneriatului Estic

Instituțiile europene sprijină colaborarea cu statele Parteneriatului Estic

Teme arzătoare

Reforma Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi relaţiile comerciale ale Uniunii Europene cu SUA sunt „temele arzătoare” de care trebuie să se ocupe preşedinţia României a Consiliului UE în următoarele şase luni, care mai are ca prioritate, printre altele, şi valorificarea din punct de vedere comercial a Parteneriatului Estic, a declarat, la Bruxelles, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Radu Ştefan Oprea. „Am prezentat în cadrul Comisiei INTA priorităţile pe care preşedinţia României le are în domeniul comerţului internaţional. Şi aici vorbim despre ‘Europa, actor global’ ca pilon principal în care ne înscriem şi noi ca priorităţi în domeniul comerţului exterior, vorbim despre modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului – este un subiect care devine extrem de important pentru că noi credem în comerţul bazat pe reguli şi nevoia de a avea un organ de apel care să fie valid şi care să poată aduce plus valoare în comerţul internaţional”, a declarat ministrul în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii români după prezentarea priorităţilor sectoriale ale preşedinţiei României a Consiliului UE în Comisia pentru comerţ internaţional (INTA) a Parlamentului European.

Comerțul, măsură a valorizării Parteneriatului

El a adăugat că o altă prioritate importantă este Curtea multilaterală de investiţii, precizând că România susţine „ideea şi nevoia de a avea judecători care să fie extrem de competenţi în acest domeniu”.
De asemenea, în contextul în care în acest an se împlinesc zece ani de Parteneriat Estic, ministrul a spus că trebuie stimulată „partea de comerţ în raport cu ţările care au deja încheiate acordurile cuprinzătoare de comerţ, cum sunt Republica Moldova, Ucraina sau Georgia”. „Comerţul poate să fie o măsură a valorizării acestui Parteneriat Estic şi atunci se află pe agenda noastră ca prioritate”, a subliniat ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.

Teme arzătoare

O altă temă foarte importantă de discuţie se anunţă a fi şi relaţia dintre Europa şi Marea Britanie, „un alt element unde astăzi nu avem toate răspunsurile”.
„Întrebările ridicate de către colegii noştri au fost referitoare la acordurile care sunt în curs de perfectare, cum este cel cu Singapore, care va fi votat în PE, cum este cel cu Vietnam, care este pe agenda noastră de priorităţi şi ne dorim ca aceste acorduri să fie încheiate în cursul preşedinţiei României astfel încât să-şi urmeze parcursul procedural şi să fie ratificate şi de PE în cât mai scurt timp”, a mai afirmat Oprea.
„Este un subiect pe care comisia de specialitate din Parlamentul European şi-l doreşte şi au fost întrebări foarte precise referitoare la timp, la paşii de parcurs, şi cum vedem posibil acest lucru, ţinând cont şi de contextul în care ne aflăm astăzi, şi acela este dat o dată de Brexit, şi apoi de alegerile europarlamentare care vor avea loc la sfârşitul preşedinţiei noastre”, a adăugat el, insistând asupra necesităţii unei foarte bune coordonări cu comisia de specialitate a PE.

Negocieri dificile

În ceea ce priveşte dosarele dificile din domeniul comercial pe care le va avea de gestionat România, ministrul a desemnat relaţia comercială UE-SUA şi reforma OMC.
„Relaţia dintre Uniunea Europeană şi SUA este unul dintre acele dosare despre care se vorbeşte foarte mult în ultima vreme. Ştiţi că acum se discută două mandate şi în calitate de preşedinte al Consiliului astăzi (miercuri – n.r.) sunt în procesul în care sunt în discuţii cu toţi colegii mei miniştri ai comerţului din statele membre astfel încât să pot avea acel consens de care avem nevoie pentru a putea da mandat de negociere într-un timp cât mai scurt. Pe agenda noastră, la reuniunea informală care va avea loc în 21-22 februarie, la Bucureşti, este unul dintre subiectele importante”, a subliniat Oprea.
El a precizat că s-a întâlnit cu comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, pentru a discuta despre acest subiect. „L-am invitat la Bucureşti pe directorul general al OMC, Roberto Azevedo. De asemenea, preşedintele Comisiei INTA, dl (Bernd) Lange, este invitat să ia parte la cina informală pe care o vom avea la Bucureşti, pentru că eu cred că implicarea tuturor actorilor, a PE, a Comisiei, a Consiliului, este singura modalitate de a putea progresa foarte rapid în temele arzătoare pe care le avem astăzi şi care sunt reforma OMC şi relaţiile, negocierile dintre SUA şi UE”, a mai spus Radu Ştefan Oprea. (M.B.)

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *