Parlamentul turc vrea să ancheteze islamofobia din statele Uniunii Europene. Regimul Erdogan riscă să declanșeze ”un război al drepturilor omului” cu Occidentul

, , , , , , , ,
 
Deputatii din partidul presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pregatiti sa lanseze un jihad judiciar si politic impotriva statelor occidentale și opozantilor

Deputatii din partidul presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pregatiti sa lanseze un jihad judiciar si politic impotriva statelor occidentale și opozantilor

Legislativul turc şi-a exprimat îngrijorarea faţă de tratamentul aplicat musulmanilor în Europa, exprimându-şi dorinţa să efectueze o anchetă asupra islamofobiei în patru ţări membre ale Uniunii Europene, între care şi Belgia, relatează ziarele flamande Het Nieuwsblad, Gazet van Antwerpen şi De Standaard, citate de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Surse din cadrul grupului parlamentar al formațiunii de opoziție IYI Party (trad.: Partidul Bun, de centru-dreapta) au declarat, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că noua comisie, din care fac parte deputați ai partidului de guvernământ AKP și partidului naționalist MHP (deveniți aliați ai autorităților de la Ankara), este echivalentul unui tribunal inchizițional îndreptat împotriva guvernelor occidentale care se opun măsurilor implementare de președintele Erdogan pentru consolidarea propriei poziții. Parlamentarii turci citați au mai declarat că o altă țintă predilectă pentru noua comisie sunt membrii diasporei turce care militează pentru menținerea democrației și statutului de republică laică în Turcia.

Pretext umanitar

Iniţiativa parlamentară vine la puțin timp după ce naşterea primului bebeluş al anului 2018 la Viena, o fetiţă de origine turcă, a suscitat o serie de reacţii cu caracter rasist, preluate copios de mass-media din Turcia. Pe reţelele de socializare au fost difuzate numeroase comentarii xenofobe când un ziar austriac a publicat pe Facebook o fotografie cu nou-născuta şi părinţii săi la maternitate.

Acest comportament a stârnit o mică revoltă în Austria, unde Partidul Libertăţii (FPO), formaţiune a extremei drepte, a intrat recent la guvernare, și unde trăiește o importantă comunitate etnică turcă.

Conform parlamentului turc, respectivul caz reprezintă un motiv suficient pentru a iniţia o anchetă asupra islamofobiei în ţări europene, comisia începându-și activitatea în cursul acestei săptămâni. Membrii ai comisiei au declarat că vor ancheta mai multe cazuri, urmând să inițieze demersuri în justiția din Turcia pentru pedepsirea vinovaților și obținerea unor despăgubiri din partea statelor occidentale vinovate ori a unor organizații nonguvernamentale și companii care funcționează în aceste state.

Ținte occidentale

Deputaţii turci au decis ca în prima perioadă să își concentreze atenția asupra a patru ţări membre ale UE, unde, potrivit lor, islamofobia este cea mai puternică, respectiv Austria, Germania, Franţa şi Belgia. Ei doresc de asemenea să fie autorizaţi de guvernele din aceste ţări pentru a-şi efectua cercetările la faţa locului, inclusiv interviuri cu victimele care vor depune reclamații, dar și cu cei acuzați. Sursele citate de KARADENIZ PRESS au mai declarat că membrii comisiei vor cerceta și plângeri depuse de musulmani de altă etnie decât cea turcă, iar din a doua jumătate a anului 2018, anchetele vor fi extinse asupra altor state occidentale și din Uniunea Europeană, precum SUA, Grecia, Bulgaria, etc..

De remarcat faptul că primele 4 state vizate de comisie sunt printre cele mai importante voci critice la adresa autorităților de la Ankara, remarcându-se și prin interzicerea desfășurării, în spațiul public, a unor acțiuni electorale pro-Erdogan, organizate de autoritățile turce pentru diaspora proprie din aceste state, estimată la aproape 10 milioane (etnici turci, kurzi, asirieni, etc.), majoritatea lor absolută având drept de vot la alegerile din Turcia ori referendumul constituțional din 2017, câștigat de Erdogan. Acest referendum va permite, conform experților în drept constituțional din Turcia, citatți de KARADENIZ PRESS, președintelui turc menținerea la putere pentru cel puțin încă un deceniu.

Demersurile oficialilor turci de organizare a unor mitinguri pro-Erdogan, precum și campania declanșată împotriva opozanților din diaspora turcă a dus la declanșarea unor scandaluri de spionaj, guvernele german, belgian și olandez arestând ori expulzând mai mulți cetățeni turci sub acuzația de spionaj împotriva unor opozanți ai autorităților actuale de la Ankara, mai ales membrii ori simpatizanți ai mișcării conduse de predicatorul Gullen.

Presedintele francez Macron, nemultumit de politica omologului sau turc

Presedintele francez Macron, nemultumit de politica omologului sau turc Erdogan

Negocieri înghețate

Răspunsul parlamentarilor AKP vine pe fondul radicalizării vizibile a poziției autorităților de la Ankara, precum și a opiniilor principalelor cancelarii occidentale în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în Turcia. La sfârșitul săptămânii trecute, după întrevederea avută la Paris cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că evoluţiile recente în domeniul drepturilor omului din Turcia exclud orice progres în negocierile de aderare a acestei ţări la Uniunea Europeană. ”În ceea ce priveşte relaţia cu Uniunea Europeană, este clar că evoluţiile şi opţiunile recente nu permit niciun avans în procesul început”, a spus şeful statului francez într-o conferinţă de presă comună cu Erdogan.

El i-a propus Turciei un ‘parteneriat cu UE’, mai degrabă decât o aderare, astfel încât ţara să rămână ‘ancorată’ în Europa. ”Trebuie să vedem dacă nu putem regândi această relaţie nu în cadrul procesului de integrare, ci poate al unuia de cooperare, al unui parteneriat cu o finalitate, pentru a păstra Turcia şi poporul turc ancorate în Europa şi a face ca Turcia să-şi construiască viitorul privind către Europa şi împreună cu Europa”, a declarat Macron.

Oficialul francez a adăugat că ţările democratice trebuie să respecte statul de drept în lupta lor contra terorismului şi, în această privinţă, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de soarta a numeroşi studenţi, profesori şi jurnalişti din Turcia. ”Democraţiile noastre trebuie să fie puternice în faţa terorismului, dar în acelaşi timp ele trebuie să protejeze complet statul de drept”, a mai precizat Emmanuel Macron.

În replică, Recep Tayyip Erdogan a estimat că o parte a jurnaliştilor occidentali alimentează terorismul prin ceea ce scriu. El a mai spus că Turcia ‘s-a săturat’ să aştepte o eventuală aderare la Uniunea Europeană. ”Nu se poate ca în permanenţă să implorăm o intrare în UE”, a declarat Erdogan în conferinţa de presă comună.

Reamintim că  peste 150.000 de persoane, printre care profesori, jurnalişti şi avocaţi, au fost concediate sau suspendate din funcţie după criza din 15 iulie 2016 din Turcia. Ankara îl acuză pe predicatorul Fethullah Gulen, care trăieşte într-un exil autoimpus în statul american Pennsylvania din 1999, că a organizat tentativa de lovitură de stat, acuzaţii respinse ferm de Gulen.

Decret controversat

Un recent decret al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, conform căruia acţiunile împotriva terorismului sau tentativelor de lovitură de stat nu sunt pedepsite, ar putea incita la violenţă, oferind acoperire legală “justiţiarilor” proguvernamentali, avertizează partidele de opoziţie din Turcia, conform mass-media internațională, preluată de presa de la București.

Decretul, publicat deja în Monitorul Oficial turc, permite obţinerea imunităţii în cazul unor acţiuni împotriva terorismului sau tentativelor de lovitură de stat. Astfel, civilii nu vor suporta consecinţe legale pentru acţiunile împotriva tentativei de lovitură de stat de anul trecut sau pentru orice poate fi considerat “continuarea” tentativei.

AKP, formațiunea de guvernământ de la Ankara, îi acuză în mod regulat pe rivalii politici că îi ajută pe cei care au plănuit tentativa de anul trecut, ceea ce duce la temeri cu privire la felul în care va fi interpretat decretul.

Formaţiunile de opoziţie, cu Partidul Republican al Poporului (CHP) în frunte, afirmă că prin măsura decisă de Erdogan li se oferă imunitate nu doar celor care au contracarat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, ci şi susţinătorilor guvernului care vor să înăbuşe orice opoziţie. “Au deschis calea pentru ca orice persoană care susţine că luptă împotriva terorismului să ucidă pe oricine. Îi vor asmuţi asupra noastră pe ‘justiţiari’ şi aceştia nu vor suporta nicio consecinţă”, a declarat Ozgur Ozel, parlamentar CHP.

Război civil

Meral Aksener, fost ministru de Interne care conduce formaţiunea Iyi Parti, a scris anterior pe Twitter că decretul riscă să provoace un război civil, permiţându-le civililor să folosească arme sub pretextul suprimării rebeliunii.

In plus, decretul face ca forţele paramilitare să fie legitime, a afirmat şi Ziya Pir, reprezentant al partidului HDP, formațiune care se bucură de o largă popularitate în rândul populației kurde, segment al societății turce afectată de violența grupurilor paramilitare naționaliste ori pro-guvernamentale din Turcia. Mare parte din aceste fapte rămân nepedepsite de sistemul judiciar din Turcia, controlat de AKP.

Un alt reprezentant al HDP, Ayhan Bilgen, a întrebat autoritățile de la Ankata, de ce, dacă a fost întocmit pentru acţiunile din cele două zile, decretul prevede şi actele împotriva terorismului, o acuzație folosită permanent de autoritățile militare turce pentru justificarea măsurilor represive luate la adresa minorităților din Turcia.

Îngrijorare

La rândul său, Abdullah Gul, fost preşedinte al Turciei şi cofondator al AKP, alături de Erdogan, a avertizat că pot apărea evenimente care să afecteze toată Turcia şi a cerut ca măsura să fie revizuită. “Formularea este nepotrivită pentru limbajul juridic şi îngrijorătoare din perspectiva legislaţiei”, a notat Gul, fost aliat important al președintelui Erdogan, pe Twitter.

Mahir Unal, purtător de cuvânt al AKP, a încercat să  respingă aceste acuzații, declarând că decretul este aplicabil doar pentru evenimentele care au avut loc la 15 şi 16 iulie 2016, însă în text nu apare această perioadă.

Metin Feyzioglu, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor, s-a declarat îngrozit de decret, precizând că acesta pare întocmit pentru a-i scuti pe susţinătorii puterii de consecinţe legale pentru violenţă politică. El i-a cerut lui Erdogan să anuleze de urgenţă decretul. “Oamenii vor începe să se împuşte unii pe alţii în cap pe stradă. Această lege le permite cetăţenilor să ucidă, să linşeze fără să fie pedepsiţi. Ce aţi făcut?”.

Clericul musulman moderat Fethullah Gulen, declarat dusmanul public numarul unu de catre presedintele turc Erdogan

Clericul musulman moderat Fethullah Gulen, declarat dusmanul public numarul unu de catre presedintele turc Erdogan (foto: gulen movement.ca)

Apeluri internaționale

O organizație a drepturilor omului înregistrată în Statele Unite, „Purtătorii de Cuvânt ai Turciei Fără Glas” (AST), înființată, conform unor surse citate de mass-media locală, de membrii ai mișcării Gülen sau Hizmet a cerut, prin intermediul unui articol publicat pe HuffPost, guvernelor străine și organizațiilor internaționale, să asigure siguranța membrilor ori simpatizanților mișcării.

Acesștia sunt principalele ținte ale acțiunilor guvernului turc, care, potrivit articolului, se face vinovat de „acțiuni extrateritoriale și extrajudiciare ilegale … pentru a-i trece sub tăcere pe disidenții turci expatriați, care sunt exponenți ai unor ideologii contrare celei oficiale”.

Mișcarea, inspirată de învățatul musulman turc Fethullah Gülen, a fost acuzată de guvernul de la Ankara și de președintele Recep Tayyip Erdoğan de organizarea loviturii de stat din iulie 2016, o acuzație vehement negată de către Gülen.

Într-un raport din decembrie publicat de organizație, se arată următoarele: „chiar dacă măsurile guvernului turc (luate împotriva disidenților, inclusiv a celor din mișcarea Gulen) nu sunt întocmai agreate de multe țări din întreaga lume, există şi unele state care cooperează cu Turcia, încălcând drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, referindu-se la detenția ilegală și, în unele cazuri, la expulzarea adepților mișcării în Afganistan, Sudan, Kazahstan, Pakistan, Georgia, Myanmar și Malaezia.

Avertismente serioase

„Ceea ce au în comun toate aceste țări menționate mai sus este faptul că încălcările drepturilor omului și corupția sunt deja un aspect des întâlnit în cadrul procedurii guvernamentale. Nu ar fi deloc bizar să bănuim că guvernul lui Erdogan ar tinde să se infiltreze în organele guvernamentale din aceste țări, mituindu-i pe oficialii și politicienii locali„ consideră raportul AST, reluând practic unele acuzații anterioare din partea autorităților judiciare și securitate germane conform cărora oficiali turci urmăresc crearea condițiilor extrădării unor oponenți către Turcia.

„În concluzie, AST îndeamnă guvernele străine să ia toate măsurile necesare pentru a asigura siguranța acestor persoane înainte de a fi prea târziu. ’Funcționarii de securitate trebuie să fie conștienți de potențialele riscuri. Funcționarii care lucrează pentru guvern în străinătate trebuie supravegheați îndeaproape, fiind necesar să fie preveniți de orice eventuale incidente. În cele din urmă, atât indivizii, cît și organizațiile considerate a fi afiliate la Hizmet ar trebui să beneficieze de protecție suplimentară atunci când există un risc iminent care îi paște”, a concluzionat AST în raportul său, citat de mass-media din Statele Unite și Uniunea Europeană.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *