Noua lege a Educației din Ucraina, ce lichidează școlile cu predare în limba română, în vizorul Bucureștilor și Chișinăului

, , , , , , ,
 

Deputatul ucrainean de origine română, Grigore Timiș, indicând articolul din Constituția Ucrainei care prevede drepturi pentru toate minoritățile naționale

Decizia recentă a Radei Supreme de la Kiev a interzice treptat școlile cu predare în limba maternă, vizate fiind în special cele de limbă rusă, a stârnit critici dure atât la București, cât și la Chișinău din partea mai multor oameni politici, dar și din partea unor instituții oficiale. Mai precis, Ucraina va introduce sistemul de douăsprezece clase, concomitent desființând școlile cu predare în limba maternă, printre care și școlile de limba română. Decizia Radei Supreme de la Kiev, adoptată luni, a stârnit nemulțumirea comunităților românești de pe teritoriul Ucrainei. Potrivit art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană). Așadar, după posibila semnare a legii de către președintele Petro Poroșenko, școlile actuale cu limba română de predare vor fi lichidate.

Deputații Eugen Tomac și Constantin Codreanu au cerut autorităților ucrainene să nu ducă până la capăt acest demers care nu se înscrie în normele europene și nici cele de bună vecinătate cu România. De altfel, România a ajutat foarte mult Ucraina în ultimii ani în cadrul apărării cibernetice și a expertizei militare de care beneficiază, precum și cu armament neletal Armatei Ucrainei, angajată pe frontul din estul țării împotriva separatiștilor proruși din Donețk și Lugansk.

Îmi exprim indignarea şi revolta cu privire la legea educaţiei adoptată de Parlamentul Ucrainei, lege care închide şcolile româneşti, desfiinţând dreptul a jumătate de milion de români din Bucovina de Nord, Maramureșul istoric și Basarabia de Sud (regiunea Odessa) la educaţie în limba maternă.

Cer Guvernului României sa facă demersuri, în regim de urgenţă, pe lângă Guvernul Ucrainei, pentru stoparea acestui proces stalinist de deznaționalizare a comunității româneşti”, a precizat Tomac.

La rândul său, Constantin Codreanu și-a exprimat dezacordul față de măsurile Kievului. „Le mulțumesc tuturor celor care s-au arătat îngrijorați de legea votată în Rada Supremă de la Kiev care va duce la închiderea școlilor românești dacă e promulgată de președinte. Faptul că acest lucru se întâmplă la puțin timp după vizita în Ucraina a Ministrului pentru românii de Pretutindeni naște semne serioase de întrebare.

Am contactat Ambasada Ucrainei la București. Am solicitat o întrevedere, dar, din păcate, domnul ambasador Oleksandr Bankov nu e disponibil decât după 18 septembrie. Protestăm fără echivoc față de o astfel de intenție și ne vom bate pentru ca aceste școli să nu fie închise”, a scris Codreanu pe pagina sa de Facebook.

Reacții oficiale

Reacțiile instituțiilor românești au început să apară și ele, la scurt timp anunțul oficial făcut public de presa de limbă română de la Cernăuți, mai precis portalul BucPress. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) „urmăreşte cu îngrijorare evoluţia modificărilor legislative în domeniul educaţiei în limba maternă în Ucraina, prin care se prevede introducerea treptată a noului sistem educaţional şi înlocuirea limbii materne de predare cu cea ucraineană, în licee şi facultăţi”, se arată într-un comunicat de presă postat pe site-ul instituției.

De asemenea, „ministrul Andreea Păstîrnac reiterează importanţa învăţământului în limba maternă, ca element identitar esenţial în rândul comunităţii româneşti din Ucraina, una dintre cele mai importante din punct de vedere cultural, istoric şi ca pondere geografică”.

„În vederea unei cunoaşteri exacte a prevederilor acestei legi, în situaţia în care ea va fi promulgată, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, va avea o întrevedere cu Ambasadorul Ucrainei în România, în perioada imediat următoare. Cu acest prilej, vor fi prezentate diplomatului ucrainean punctul de vedere şi solicitările exprimate de asociaţiile româneşti din Ucraina, faţă de învăţământul în limba maternă”, se mai precizează în comunicatul MRP.

Decizia Legislativului ucrainean a declanșat și un semnal de alarmă la nivelul diplomației române. Ministerul Afacerilor Externe de la București „reamintește că, potrivit prevederilor Convenției – cadru pentru protecția minorităților naționale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța limba sa maternă. Necesitatea conformității cu normele internaționale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina”.

Chișinăul se solidarizează

De asemenea, politicieni de la Chișinău au cerut intervenția premierului R. Moldova Pavel Filip pe această chestiuni, joi, acesta aflându-se la Odesa pentru o întrevedere cu omologul său ucrainean Volodimir Groisman.

Solicit premierului Pavel Filip ca în cadrul discuțiilor de la Odesa cu primul ministru al Ucrainei să ceară omologului său reevaluarea și corectarea în spirit european a acestor acte legislative care, odată aplicate, ar duce la deznaționalizarea etnicilor indiferent dacă ei se identifică români sau moldoveni. De asemenea solicit MAEIE să demareze discuții cu omologii lor de la Kiev pentru a stopa aceasta lege care va duce cu siguranța la afectarea relațiilor bilaterale”, a scris fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru pe pagina sa de Facebook.

El califică decizia Kievului în acest sens drept un „act surprinzător și neprietenesc atât la adresa României cât și la adresa Republicii Moldova”. „Lipsirea a peste cinci sute de mii de etnici români de studiile în limba materna vine în contradicție cu relațiile de prietenie, cooperare și buna vecinătate ce caracterizează relațiile dintre cele trei state și încalcă în mod flagrant angajamentele internaționale și europene asumate de Ucraina”, continuă el.

Poroșenko, ultima soluție

Noua lege de la Kiev a stârnit reacții și din partea deputatul ucrainean de origine română Grigore Timiș, care a declarat că legea este bună în sensul reformării sistemului de educație, dar că articolul referitor la componenta lingvistică a fost modificat în grabă, fapt ce pune întreaga lege într-o lumină negativă. “Este regretabil faptul că nu am găsit colegi care să gândească la fel în ceea ce privește susținerea drepturilor constituționale ale minorităților naționale din Ucraina de a beneficia de educație în limba maternă.

Acest drept este strict reglementat prin lege, la Articolul 53 din Constituția Ucrainei, iar noi, de asemenea, trebuie să respectăm dreptul internațional (Carta europeană a limbilor minoritare, Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale). Sunt convins că marea familie de 46 de milioane de ucraineni va manifesta susținere față de cei 400.000 de cetățeni ai Ucrainei care sunt etnici români-moldoveni în ceea ce privește dreptul lor legal de a beneficia de educație în limba lor maternă. Sper că președintele Ucrainei va retrimite legea în Parlament spre reexaminare”, a scris Timiș pe pagina sa Facebook.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *