Nationaliștii-greci-se-opun-negocierilor-cu-Skopje

Grecia a lansat o investigaţie după ce ministrul său de externe, Nikos Kotzias, a primit o scrisoare de la surse necunoscute în care sunt ameninţaţi el şi familia lui în legătură cu eforturile de soluţionare a disputei ce vizează denumirea fostei republici Macedonia. Autorii scrisorii spun că au trei gloanţe pentru ministrul Kotzias, potrivit textului scrisorii trimise joi şefului diplomaţiei elene, a precizat Toskas la postul ANT1 TV, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Negocieri strategice

Kotzias conduce negocierile cu Macedonia pentru a rezolva disputa în legătură cu denumirea fostei republici iugoslave, dispută ce a obstrucţionat din anii 1990 obiectivele Macedoniei de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană.

Grecia a obiectat la denumirea de Macedonia de când fosta republică s-a desprins din federaţia iugoslavă în 1991. Grecia are propriul teritoriu denumit Macedonia şi argumentează că folosirea aceluiaşi nume de către micul său vecin de la nord, împreună cu articole interpretabile din Constituţia sa, implică pretenţii asupra teritoriului grecesc.

Din cauza obiecţiilor Atenei, Macedonia a fost admisă la ONU cu denumirea provizorie de ”Fosta Republică Iugoslavă Macedonia” (FYROM, din engleză), care este numele său oficial la organizaţiile internaţionale.

Problema stârneşte pasiuni puternice în rândul grecilor, care consideră Macedonia, vechiul regat condus de către Alexandru cel Mare, că este parte integrală a patriei lor.

În opinia lui Toskas, trimiterea de scrisori de ameninţare către cei care încearcă să soluţioneze o problemă în mod onest este ”periculoasă”. Poliţia încearcă să-i identifice pe cei care i-au trimis scrisoarea ministrului Kotzias, a adăugat el.

Într-un interviu pentru Reuters difuzat recent, Kotzias a afirmat că o soluţie pentru soluţionarea disputei ar putea interveni până în iunie. ”Autorităţile din domeniul poliţiei au trecut la acţiune pentru a-i găsi pe cei care încearcă să inflameze situaţia”, a spus Nikos Toskas.

NATO susține negocierile

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Macedonia să-şi reglementeze diferendul cu Grecia. Conflictul privind numele oficial al fostului stat iugoslav opune cele două ţări de peste 25 de ani şi nu i-a permis până acum aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Recent, zeci de mii de naționaliști greci au ieșit în stradă la îndemnul partidelor extremiste finanțate de Kremlin.

Aproximativ 90.000 de persoane au manifestat împotriva menţinerii în viitor a denumirii de ”Macedonia” de către fosta republică iugoslavă, duminică la Salonic (nord), capitala Macedoniei greceşti, în timp ce Atena şi Skopje îşi intensifică eforturile pentru soluţionarea acestei vechi dispute dintre cele două state vecine, transmite Agerpres. Apelul la manifestaţie a fost lansat de grupări naţionaliste, dintre care multe de extrema-dreaptă, precum şi de partidul neonazist Zori Aurii, de preoţi şi de delegaţii din diaspora.

Adunarea, la care unii membri au venit îmbrăcaţi în costume tradiţionale sau antice, s-a desfăşurat pe o largă întindere la malul mării, în jurul statuii lui Alexandru cel Mare, cel mai celebru rege al Macedoniei antice (356-323 î.Hr.), mândria naţională a grecilor, care este revendicat şi de către fosta republică iugoslavă Macedonia.

Încurajări din partea NATO

„Consider încurajatoare recentele progrese şi vă cer să profitaţi de această şansă de a merge înainte”, le-a pus Jens Stoltenberg deputaţilor din parlamentul de la Skopje, în cadrul vizitei de două zile pe care o efectuează în ţara balcanică. „Uşa NATO este deschisă pentru noi membri”, a adăugat el.

Așa cum, recent, relata agenția de știri Karadeniz Press, ministrul rus de Externe consideră că reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO. Serghei Lavrov a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a Alianței. Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.

Disputa cu Grecia

Macedonia, fostă republică iugoslavă independentă din 1991, este candidată la NATO din 2008, dar nu poate trece de veto-ul Greciei, stat membru al Alianţei, şi întâmpină aceeaşi problemă şi pe drumul său către Uniunea Europeană. Motivul este că Atena nu este de acord ca micul stat să poarte numele Macedonia, pe care îl consideră ca aparţinând exclusiv uneia dintre provinciile sale nordice, dar, mai mult, se teme ca această denumire să nu ascundă ambiţia unor revendicări teritoriale legate de o regiune a sa unde se află, între altele, porturile Salonic şi Kavala. Cele două ţări îşi dispută de asemenea patrimoniul istoric al regiunii, îndeosebi pe Alexandru cel Mare şi tatăl acestuia, Filip al II-lea al Macedoniei.

Totuşi, după ani de tensiuni, plecarea de la putere a dreptei naţionaliste şi instalarea, la Skopje, a unei coaliţii conduse de social-democraţii lui Zoran Zaev au determinat anul trecut o apropiere a relaţiilor dintre cele două ţări, care şi-au reluat dialogul. Miercuri, emisarul ONU care se ocupă de acest diferend, Matthew Nimetz, s-a declarat „foarte optimist” în legătură cu mersul lucrurilor, după discuţii la New York cu reprezentanţi ai tuturor părţilor. Numele oficial al statului din Balcani aşa cum este înscris în rândurile Naţiunilor Unite rămâne Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM).

Problema minorității albaneze

Minoritatea albaneză constituie aproape un sfert din populaţia de 2,1 milioane a Macedoniei. Albanezii sunt majoritari local în nord-vestul ţării. Naţionaliştii macedoneni se tem de posibilitatea creării unor diviziuni pe criterii etnice.

Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat miercuri să promulge o lege adoptată de Parlament, prin care albaneza ar fi devenit a doua limbă oficială a ţării, informează agențiile de presă internaționale, prluate de Agerpres. Şeful statului a blocat astfel, temporar, o parte a acordului pe care se bazează coaliţia premierului Zoran Zaev. „Legea introduce un paralelism costisitor la toate nivelurile administraţiei, ducând la blocarea şi disfuncţionalitatea lor completă”, a declarat preşedintele.

Partidul social democrat al lui Zaev şi reprezentanţii etnicilor albanezi au format o alianţă care a răsturnat de la putere partidul naţionalist VMRO al lui Ivanov, după 11 ani. Statutul limbii albaneze a fost o promisiune importantă din partea premierului, în schimbul sprijinului indispensabil din partea parlamentarilor albanezi. Dacă Parlamentul aprobă din nou legea, preşedintele este obligat să o promulge, permiţând astfel etnicilor albanezi să îşi folosească limba maternă în toate instituţiile de stat.

Anul trecut, o instanţă din Macedonia a condamnat la închisoare 33 de etnici albanezi pentru implicarea în atacuri armate comise în anul 2015, soldate cu moartea a 22 de persoane. Şapte dintre condamnaţi au primit detenţie pe viaţă.

Cei 33 de etnici albanezi fac parte dintr-un grup care pe 9 mai 2015 a fost implicat în schimburi de focuri cu poliţia, în oraşul macedonean Kumanovo. Opt agenţi de poliţie s-au numărat printre cele 22 de persoane decedate în aceste incidente armate. Alte zeci de persoane au fost rănite. Toţi condamnaţii sunt etnici albanezi din Macedonia sau Kosovo. (M.A.B.)