NATO vrea să creeze un sistem pentru a facilita deplasările de trupe în Europa, asemănător cu Schengen-ul, sistemul european de liberă circulaţie a persoanelor, a declarat azi ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, citat de mass-media germană, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarația oficialului german vine la câteva zile după ce […]
NATO vrea un Schengen militar în Europa
NATO vrea un Schengen militar în Europa

NATO vrea un Schengen militar în Europa

NATO vrea să creeze un sistem pentru a facilita deplasările de trupe în Europa, asemănător cu Schengen-ul, sistemul european de liberă circulaţie a persoanelor, a declarat azi ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, citat de mass-media germană, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarația oficialului german vine la câteva zile după ce un înalt responsabil al SUA, citat de mass-media, declara că „nu dorim să vedem eforturile UE atrăgând forţe (…) dinspre NATO spre UE”.

Germania, centrul nervos al sistemului

„Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen, înaintea unei reuniuni a miniştrilor apărării din cadrul NATO la Bruxelles. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.
De altfel, este de aşteptat ca miniştrii apărării să aprobe la reuniunea NATO crearea a două noi centre de comandă.

Centru pentru protejarea liniilor maritime

Unul ar avea ca scop protejarea canalelor maritime între nordul Americii şi Europa. Centrul de comandă pentru Atlantic se va concentra „pe protejarea liniilor maritime de comunicare între nordul Americii şi Europa, precum şi alte infrastructuri critice”, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Potrivit dpa, noul centru ar urma să îşi aibă sediul în SUA. Printre altele, prin Atlantic trec cabluri esenţiale de internet şi de comunicaţii de date.

Al doilea centru de comandă ar urma să fie în Germania şi ar avea ca scop „îmbunătăţirea mişcării rapide de trupe şi echipamente în cadrul Europei”, a mai spus Stoltenberg.

Capacitate extinsă

NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.

Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak.

Îngrijorare americană

Statele Unite ale Americii sunt îngrijorate de consolidarea legăturilor în domeniul apărării dintre țările Uniunii Europene, considerând că acest lucru riscă să submineze NATO care se confruntă cu o Rusie tot mai activă, relatează mass-media internațională. „Nu dorim să vedem eforturile UE atrăgând forţe (…) dinspre NATO spre UE”, a afirmat Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO.

Soldați UE pentru Afganistan

Wheelbarger a mai precizat că SUA vor să se asigure că o cooperare mai strânsă între statele UE nu va reduce rolul membrilor NATO în Afganistan şi Irak. Oficialul American a dat aceste declaraţii în condiţiile în care Jim Mattis, secretarul Apărării din SUA, se va întâlni la Bruxelles cu omologii săi din ţările NATO. În contextul acestor întâlniri, este de aşteptat ca Mattis să încurajeze statele membre ale alianţei să-şi sporească cheltuielile militare. De asemenea, Washingtonul pledează şi pentru o intensificare a cooperării între statele NATO în condiţiile în care SUA consideră ameninţarea reprezentată de Moscova drept o prioritate a noii sale strategii de apărare.

PESCO, contestat neoficial de SUA

În urmă cu trei luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.

Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său,  Wheelbarger a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (Mihai Isac)

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *