NATO SUMMIT 2018: Apărarea Frontului de Est, Rusia – agresorul și cine va plăti pentru asta?

de | iul. 13, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Turcia, Ucraina, UE

În data de 12 iulie, la Bruxelles, s-a încheiat summitul NATO. Amenințările hibride, îmbunătățirea colaborării militare la nivel de comandament, securitatea cibernetică — sunt doar câteva dintre problemele care au fost discutate de țările-membre. La zece ani după summitul de la București din 2008, Ucraina și Georgia au primit din nou semnale puternice de sprijin. […]
NATO, reuniune la Madrid
Donald Trump, mulțumit de rezultatele summit-ului

Președintele Sua, Donald Trump, mulțumit de rezultatele summit-ului

În data de 12 iulie, la Bruxelles, s-a încheiat summitul NATO. Amenințările hibride, îmbunătățirea colaborării militare la nivel de comandament, securitatea cibernetică — sunt doar câteva dintre problemele care au fost discutate de țările-membre.

La zece ani după summitul de la București din 2008, Ucraina și Georgia au primit din nou semnale puternice de sprijin. Din ce în ce mai mult, NATO își reafirmă determinarea în zona Mării Negre și în toată regiunea flancului de est. Astfel, cei 29 de șefi de stat, membrii Alianței au adoptat în unanimitate o rezoluție privind Crimeea și Donbas. În aceasta declarație se condamnă agresiunea rusă, documentul vizând și Republica Moldova, solicitînd Rusiei retragerea trupelor militare din Transnistria (similare demersurilor din Rezoluția Adunării Generale ONU de săptămîna trecută). În același timp, astăzi, apelurile politice snt consolidate de acțiunile practice ale Alianței în regiune. Printre acestea se numără deschiderea biroului NATO în Moldova, plasarea sistemelor anti-rachetă în România și în Polonia, un statut «de absolvent» pentru Ucraina (statut de aspirant euro-atlantic), și așa mai departe. NATO a reiterat angajamentul pentru a oferi sprijin Georgiei și Ucrainei, însă nu le-a fost conferit Planul de Acțiune de membru – MAP (Membership Action Plan). NATO a solicitat ca cele două state să își facă mai bine «temele», demonstrând dorința de a deveni parteneri de încredere, dar să nu piardă ocazia de a-și promova interesele la nivel diplomatic.

Trump nefericit

În prima zi a summit-ului NATO din 2018, care a avut loc la Bruxelles, atenția a fost îndreptată către președintele american Donald Trump – și anume la declarațiile sale dure, în contextul viitoarei întâlniri cu liderul rus, Vladimir Putin, programată pentru data de 16 iulie la Helsinki (Finlanda). În special, Trump a fost indignat de alocările financiare inadecvat de mici ale țărilor membre NATO. Conform liderului SUA, doar 5 țări membre ale Alianței au contribuții financiare egale cu 2% din PIB. În plus, Trump a criticat aspru acțiunile Germaniei de sprijinire a proiectul de construire a unui sistem alternativ de transport de gaz «Nord Stream-2». Trump a fost nemulțumit și de faptul că Germania cheltuie miliarde pentru a procura gazul din Federația Rusă, în timp ce SUA se cheltui sume uriașe pentru a-i proteja aliații de Rusia. În general, președintele SUA a întrebat pe bună dreptate «De ce pentru toate trebuie să plătească americanii?»
A doua zi Trump, a dat asigurări că SUA nu va părăsi NATO, deși o zi înainte a răsunat amenințarea că Statele Unite va ieși din Alianță, în cazul în care cheltuielile nu vor fi majorate. Președintele Trump a numit Germania ostatică Rusiei. «Este în interesul nostru, deoarece vom face pe toți mai puternici», a declarat Angela Merkel, președintele Germaniei.
„I-am spus (aliaților. – ed.), că vor fi foarte nefericiți, dacă nu își îndeplinesc obligațiile (pentru bugetul de apărare în valoare de 2% din PIB. – nn) … acum mă bucur că avem un NATO puternic» a menționat Trump după acuzațiile emoționale din ultimele zile.
Mai mult decât atât, la Bruxelles, Trump a anulat majoritatea întâlnirilor bilaterale, dar a făcut o excepție pentru Președintele Ucrainei Petro Poroșenko. Potrivit știrilor din presă, întâlnirea a durat aproximativ de 20 de minute. Poroșenko a declarat că a fost mulțumit de acest dialog. «Am discutat în detaliu cu președintele Trump cu referire la viitoarea reuniune la Helsinki (întâlnirea președinților din SUA și Rusia – ed.), despre Problema Nord Stream – 2», a declarat Poroșenko, fără a dezvălui detalii.
Trump a fost, de asemenea, inconsistent. Întrebat despre Crimeea, Trump a acuzat în anexarea fostului președinte american Barack Obama. «Ce se va întâmpla cu Crimeea la momentul actual, nu știu. Nu sunt mulțumit de ceea ce se întâmplă acolo, a fost responsabilitatea lui Obama», a spus el.
Întâlnirea dintre Putin și Trump va avea loc pe 16 iulie la Helsinki, pregătirile sunt în toi. Evident, Poroshenko și Trump au vorbit despre Ucraina tocmai în contextul acestei întâlniri. Însă, cine a fost de acord cu cine — este întrebarea.

Soluții noi pentru întregul Atlantic

În cadrul summitului, a fost semnată o declarație cu privire la principalele provocări nu numai în regiune, ci și pentru întregul spațiu Nord-Atlantic. În acest document se vorbește despre obligația participanților de a distribui în mod echitabil responsabilitățile cu privire la investițiile militare, și anume că finanțarea va crește. Șantajul lui Trump se pare că a dat rezultate. NATO, de asemenea, a decis să adapteze și să consolideze structura comandamentului NATO și, de asemenea, să se gândească la apărarea cibernetică.
«În 2020, vom avea 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadre și 30 de nave de război. Îmbunătățim structura de comandă a NATO. Vom avea o nouă comandă pentru Atlantic și vom sprijini logistica în Germania», a explicat mai târziu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.
A fost discutată și problema descurajării și răspunsului la amenințările hibride. «Tactica hibridă se îndreaptă din ce în ce mai mult către instituțiile noastre politice, opinia publică și securitatea cetățenilor noștri», se arată în declarație.
«Am fost de acord să creăm noi forțe pentru a contracara războiul hibrid. Aceasta este securitatea informatică, contraponanța și securitatea energetică. Am fost, de asemenea, de acord să creăm un nou centru pentru operațiuni cibernetice și să consolidăm structura de comandă», a explicat Stoltenberg.
Printre alte aspecte din documentul adoptat al summitului se numără lupta împotriva terorismului, confruntarea cu grupul de teroriștii ai ISIL, construirea unei misiuni în Afganistan, crearea unei misiuni de antrenament în Irak.

Președintele Ucrainei, Petro Poreșenko a avut o întrevedere cu omologul său american Donald Trump

Președintele Ucrainei, Petro Poreșenko a avut o întrevedere cu omologul său american Donald Trump

Război cald pe flancul estic

În ceea ce privește Ucraina, Moldova și Georgia, Alianța și-a exprimat clar poziția privind susținerea integrității teritoriale ale acestor țări. Rusia este numită agresor dar și i se solicită un dialog civilizat. Secretarul general Stoltenberg, a vorbit în repetate rânduri despre acest lucru în timpul summitului.
«Rusia contestă ordinea internațională bazată pe reguli, destabilizând Ucraina, inclusiv prin anexarea ilegală Crimeii; aceasta încalcă dreptul internațională, promovează activități militare provocatoare și încearcă să submineze instituțiile noastre și ne dezbină», se spune în declarație.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156620.htm?selectedLocale=en

Președintele de la Kiev a subliniat că marele pericol pentru securitatea de după al doilea război mondial (în special ONU, Consiliului de Securitate al ONU) este faptul că agresorul care acționează este un membru al Consiliului de Securitate al ONU. Poroșenko consideră că NATO este cel mai eficient sistem de prevenire.
În același timp, el a amintit de alte garanții de securitate pentru Ucraina – despre Memorandumul de la Budapesta, ale cărui obligații nu au fost îndeplinite. Bunăoară, memorandumul de la Budapesta a fost semnat în 1994, de către 5 țări – Rusia, SUA, China, Marea Britanie și Franța – țările care au acționat ca garanți ai indivizibilității teritoriale ale Ucrainei. Cu toate acestea, în 2014, Federația Rusă a ocupat prin invazia militară și a anexat Crimeea, teritoriul al Ucrainei.
«Noi am fost a treia putere nucleară din lume. Vă puteți imagina că Ucraina s-ar confruntă cu agresiune dacă ar avea arme nucleare? Niciodată. Pentru că am acceptat obligațiile din strategia de nonproliferare nucleară, am primit garanții de securitate din partea SUA, din Marea Britanie, din Franța, din China și din Rusia. Unde sunt aceste garanții acum? Timp de patru ani, mii de soldați ucraineni s-au apărat cu arme în mâinile lor. Vă puteți imagina că au fost uciși 3 mii de soldați ucraineni, au fost uciși 10 mii de civili … Ei (NATO – Ed.) au numit Rusia un agresor. Acest lucru este, de asemenea, important din punctul de vedere al dreptului internațional. Acum întreaga lume începe să înțeleagă ce se întâmplă în Ucraina. Acesta nu este un conflict înghețat, este un război fierbinte. Și în fiecare zi ucrainenii își dau viața în apărarea democrației și a libertății … este o agresiune pe flancul estic al NATO, iar acesta este un mesaj puternic că NATO este unită și membrii NATO sunt uniți și solidari cu Ucraina, la fel ca și cu Georgia» a declarat Poroșenko.
În special, Președintele Georgiei Ghiorghi Margvelașvili a declarat că eficiența operațiunilor Rusia care ocupă astăzi a fost posibilă din cauza răspunsului inadecvat al comunității internaționale la războiul din Georgia, în 2008. «Acesta este deja al zecelea an (Summit-ul de la București 2008 – Ed.), de cînd NATO recunoaște că Georgia poate deveni membră a NATO», a spus Margvelashvili.

Marianna Prysiazhniuk

Corespondență de la Marianna Prysiazhniuk

Share our work

0 Comentarii