NATO susține decizia SUA de retragere din Tratatul INF

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că este improbabil ca membrii europeni ai alianţei militare să desfăşoare noi arme nucleare pe teritoriul lor ca răspuns la presupusa încălcare a tratatului dintre Washington şi Moscova privind interzicerea dezvoltării şi utilizării de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune, potrivit RFE/RL, citat de KARADENIZ PRESS. La câteva zile după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA se va retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară (INF), semnat în 1987, Stoltenberg a declarat miercuri că NATO evaluează implicaţiile privind securitatea ca urmare a presupusei nerespectări a pactului de către ruşi. “Nu prevăd ca aliaţii europeni să desfăşoare un număr suplimentar de arme nucleare, ca răspuns”, a precizat el la o conferinţă de presă.
Manifestându-şi sprijinul pentru Washington, Stoltenberg a declarat că “toţi aliaţii [NATO] sunt de acord că SUA respectă în totalitate [tratatul]…. Problema este comportamentul ruşilor”.
De asemenea, el şi-a exprimat speranţa că Rusia şi SUA vor conveni să extindă acordul New START, care restricţionează dezvoltarea şi desfăşurarea armelor nucleare de rază lungă şi urmează să expire în 2021.

Tratatul INF, încălcat

Tratatul INF interzice Statelor Unite şi Rusiei să deţină, să producă sau să desfăşoare rachete de croazieră şi balistice cu lansare terestră cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de km. Aproximativ 2.700 de rachete au fost anihilate de fosta Uniune Sovietică şi SUA în baza tratatului.
Președintele american Trump a declarat în 20 octombrie că SUA se va retrage din tratatul INF. Donald Trump şi consilierul său pe probleme de securitate naţională John Bolton, care s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin şi alţi oficiali de top în Moscova în 22-23 octombrie, au invocat temerile Statelor Unite cu privire la ceea ce aliaţii NATO susţin că este o rachetă rusească care aparent încalcă prevederile tratatului şi la faptul că Beijingul, care nu face parte din tratat, a dezvoltat în ultimii ani acelaşi tip de rachete pe care americanii şi ruşii nu le pot dezvolta ca parte a INF.

Amenințări ruse

Rusia va trebui să ţintească ţări din Europa care ar primi eventuale rachete americane cu rază intermediară de acţiune, în cazul în care Statele Unite vor să desfăşoare asemenea rachete, a ameninţat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit The Associated Press. Anunţul făcut de Vladimir Putin a survenit în urma unei declaraţii a preşedintelui american Donald Trump, de sâmbătă, potrivit căreia SUA intenţionează să se retragă din Tratatul INF, care interzice armamentul nuclear cu rază intermediară de acţiune, încheiat în timpul Războiului Rece, în 1987. Tratatul INF a fost semnat în 1987 de către preşedintele american Ronald Reagan şi ultimul lider al Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov.

Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții la Paris

Amenințări cu repetiție

Liderul de la Kremlin nu este la prima ameninţare a aliaţilor NATO. În ultimii ani, oficiali ruşi au subliniat că România este ţintă a rachetelor Rusiei, deoarece găzduieşte sistemul de la Deveselu.
Motivaţia lui Donald Trump ar fi că acordul INF a devenit irelevant după ce Rusia i-a încălcat clauzele şi China – o mare putere militară – nu este semnatară. Lucru care face ca SUA să rămână în urma dezvoltărilor tehnologice.
După vizita consilierului pe probleme de securitate naţională, John Bolton, la Moscova, efectuată între 22 – 23 octombrie, Vladimir Putin a declarat că speră ca Statele Unite să nu dea curs acestei intenţii şi să poziţioneze rachete cu rază intermediară de acţiune în Europa.
Conform liderului de la Kremlin, o asemenea hotărâre ar putea să conducă la repetarea crizei din timpul Războiului Rece, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică au înţesat continentul european cu acest tip de rachete, în anii ’80. ”Dacă ei desfăşoară în Europa, vom fi nevoiţi, natural, să răspundem la fel”, a declarat Putin într-o conferinţă de presă, în urma unei întâlniri cu premierul italian Giuseppe Conte. ”Naţiunile europene care vor fi de acord cu asta trebuie să înţeleagă că îşi vor expune teritoriul ameninţării unui posibil atac ca represalii. Acestea sunt lucruri evidente”, a subliniat Putin.

Acuzații reciproce

”Eu nu înţeleg de ce să punem Europa într-un pericol atât de grav”, a continuat el. ”Eu nu văd niciun motiv pentru un astfel de lucru”, a apreciat el. ”Vreau să repet că nu este alegerea noastră. Noi nu vrem acest lucru”, a adăugat liderul de la Kremlin.
SUA şi NATO au acuzat Rusia de încălcarea tratatului prin dezvoltarea sistemului de rachete SSC-8, terestru, care este format din rachete de croazieră de rază intermediară, cunoscut în Rusia sub numele de Novator 9M729.
Imediat după acuzaţiile NATO din 2014, Moscova a negat faptul că ar fi dezvoltat sistemul SSC-8, însă în ultimul an varianta oficială a Rusiei s-a schimbat. Acum Kremlinul admite existenţa sistemului, însă susţine că SUA nu are dovezi conform cărora SSC-8 ar încălca tratatul INF.

Întâlnire nucleară la Paris

Preşedintele american Donald Trump doreşte să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pe 11 noiembrie la Paris, în marja ceremoniilor de comemorare a 100 de ani de la sfârşitului Primului Război Mondial, a declarat recent, la Moscova, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. ‘Preşedintele Trump va fi foarte bucuros să vă întâlnească la Paris, în marja comemorării a 100 de ani de la semnarea Armistiţiului’, a spus Bolton la începutul întrevederii sale cu Vladimir Putin la Moscova.
Cei doi lideri vor merge la Paris la 11 noiembrie pentru a participa la ceremoniile de comemorare a sfârşitului Primului Război Mondial, la care sunt aşteptaţi peste 60 de şefi de stat şi de guvern.
Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit la primul lor summit bilateral în iulie la Helsinki. Preşedintele american a fost extrem de criticat în Statele Unite pentru că a avut o atitudine foarte conciliantă faţă de omologul său rus. ‘A fost, în opinia mea, o întâlnire utilă şi destul de dură. În cele din urmă, cred că a fost constructivă’, a afirmat Putin despre summitul de la Helsinki. (M.B.)