NATO combate pirateria somaleza

Operatiunea navala a NATO impotriva pirateriei din largul coastelor Somaliei, Ocean Shield, a implinit un an, mandatul sau fiind prelungit pana la sfarsitul anului 2012, a declarat purtatorul de cuvant al NATO, James Appathurai, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. De asemenea, in ultimele saptamini, vasele Aliantei „şi-au schimbat tacticile de interceptare a piratilor, mai aproape de bazele acestora”, a mai declarat purtatorul de cuvint al NATO, care considera ca misiunea militara navala a contribuit la scaderea puternica a numarului de ambarcatiuni sechestrate si a marinarilor luati ostatici. Alianta Nord-Atlantica are la ora actuala in zona o forta navala compusa din cinci vase de razboi apartinand marinei Statelor Unite, Marii Britanii, Turciei, Greciei şi Italiei.

Pirateria in crestere

Numarul actelor de priaterie maritima a atins in 2009 cel mai inalt nivel din ultimii sase ani, atacurile fiind mai violente, mai ales in largul Somaliei, a anuntat saptamana trecuta Biroul Maritim International (BMI), organizatie cu sediul central la Kuala Lumpur, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Un numar de 406 acte de piraterie maritima si atacuri cu mana armata au fost recenzate in 2009, ceea ce reprezinta o crestere de 39% in raport cu cele 293 din 2008, a precizat BMI in raportul sau anual. Acest numar este insa inferior celor 445 de acte de acest fel inregistrate in 2003. “Speranta noastra este ca progresiei pirateriei sa-i raspunda o mobilizare crescuta a guvernelor care sa permita reducerea riscului de pierderi de vieti omenesti si de bunuri materiale”, a semnalat BMI.

Somalia pe primul loc

In 2009, 49 de nave au fost capturate de pirati si 120 au fost atinse de focuri de arma. Un total de 1.052 de membri ai echipajelor au fost luati ostatici, opt au fost ucisi si 68 au fost raniti, potrivit raportului. Peste jumatate din acte, adica 217, au fost atribuite piratilor somalezi, fata de 111 in anul precedent. “In timp ce acest numar aproape s-a dublat, capturarile de nave au scazut proportional”, subliniaza raportul, care atribuie aceasta tendinta prezentei patrulelor internationale desfasurate in Oceanul Indian, la care participa nave militare din SUA, Italia, Franta, Spania, Marea Britanie, Olanda, Germania, Federatia Rusa, China, India, Japonia, Australia si alte state. “Marina internationala joaca un rol esential in prevenirea pirateriei in Somalia si este esential ca ea sa ramana acolo”, a estimat directorul BMI, capitanul Pottengal Mukundan. Angajate din 2008, aceste eforturi, depuse mai ales de forta europeana Atalanta, vizeaza securizarea navigatiei in Golful Aden, o ruta maritima cruciala pentru transportul petrolului.
Celelalte acte de piraterie au fost inregistrate in largul coastelor Nigeriei (28), Americii Latine (37), in Bangladesh si in Asia de sud-est, unde numarul a continuat sa scada, mai ales in Stramtoarea Malacca, in urma implementarii unor masuri dure impotriva pirateriei locale de catre fortele navale militare combinate ale Indoneziei, Malaeziei, Republicii Singapore, Bruneiului, Filipinelor si Republicii Taiwan, actiuni soldate cu zeci de morti si sute de arestari in randul piratilor.

Implicare romaneasca

Reamintim ca recent, comandantul misiunii militare navale a UE, Atalanta, viceamiralul Philip Jones, declara ca statul roman ar putea lua parte la operatiunea UE de lupta impotriva pirateriei in largul coastelor Somaliei, ministrii Apararii din statele UE luand decizia de extindere a operatiunilor militare catre apele teritoriale ale Insulele Seychelles, devenita treptat zona de actiune a piratilor somalezi. Pentru a scapa de navele de razboi trimise in Golful Aden, piratii somalezi au inceput sa actioneze mai spre sud, chiar in apropiere de Seychelles. Comandantul operatiunii Atalanta, viceamiralul britanic Philip Jones, a declarat ca europenii trebuie sa schimbe strategia fata de pirati. Fara a oferi detalii despre initiativele pe care UE le-ar putea asuma, ofiterul britanic a evocat posibilitatea participarii si altor tari la operatiunea Atalanta, intre care Suedia, Norvegia, Olanda, Romania si Elvetia.
Consiliul de Securitate al ONU si-a exprimat sprijinul oficial pentru operatiunea navala a Uniunii Europene impotriva piratilor din largul coastelor Somaliei. La randul sau, Kremlinul a anuntat marirea numarul de nave militare rusesti care vor efectua in mod permanent patrule in regiune coastelor somaleze, aceste vase urmand sa fie detasate din cadrul Flotei Marii Negre de la Sevastopol. Liderii piratilor somalezi au amenintat cu un adevarat “jihad” maritim daca navele militare occidentale nu se retrag.
Conform Rezolutiei 1846 adoptata in unanimitate, Consiliul “sprijina fara rezerve” decizia luata de Uniunea Europeana la 10 noiembrie 2009 de lansare a operatiunii Eunavfor Atalante, prima de acest gen luata de forul comunitar pentru acest spatiu geografic. Documentul “saluta” in aceeasi masura si “decizia NATO de a actiona impotriva pirateriei” tot in apropierea tarmurilor Somaliei, spatiu devenit centrul activitatilor pirateresti mondiale, aceasta tara din Cornul Africii nemaiavand un guvern efectiv de la jumatatea anilor 1990, cand a fost declansat un sangeros razboi civil. Orice tentativa ulterioara a comunitatii internationale de restabilire a ordinii constitutionale in Somalia a esuat.

Sarja bulgareasca

Marina militara bulgara este gata sa participe la operatiunea „Ocean Shield”, au declarat anterior surse militare bulgare in exclusivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS. Dintre statele membre NATO si-au mai anuntat disponibilitatea de a participa Statele Unite, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Turcia si Germania. Astfel, Sofia va pune la dispozitia NATO fregata militara „Drazki”, nava amiral a Flotei Militare Bulgare, care a mai participat si la misiunea ONU in largul coastelor libaneze, UNIFIL, au declarat in exclusivitate pentru KARADENIZ-PRESS, surse militare bulgare. Conform surselor citate, la operatiunea navala a NATO, vor mai participa si membri ai fortelor speciale ale marinei militare bulgare, batalionul 63 „Rechinii Marii Negre”.
Nava Drazki apartine clasei de fregate Wielingen, fiind construita special pentru fortele navale belgiene, in perioada 1970-1980, cu asistenta olandeza, britanica si americana, in santierele navale din Antwerp si Temse. In 2004 a fost vanduta marinei bulgare, urmand ca alte trei nave de acelasi tip sa intre in dotarea flotei statului balcanic. Cu 2200 de tone si un echpaj de 159 de marinari, „Drazki” dispune de un sistem de lansare a rachetelor Sea-Sparow, precum si al temutelor rachete anti-navale Exocet, devenite celebre in urma conflictului din insulele Falkland dintre Argentina si Marea Britanie.
Statele Unite, Grecia, Italia, Marea Britanie, Turcia si Germania sunt dispuse, potrivit surselor diplomatice occidentale, sa participe la misiune. De asemenea, la aceasta s-ar putea adauga nave din Canada, Ucraina. NATO mai trebuie sa determine cate tari si cu ce mijloace vor participa la Ocean Shield dupa incheierea mandatului. De Hoop Scheffer, al carui mandat s-a incheiat in iulie 2009, a declarat ca a insistat pe langa ministrii NATO sa mentina o prezenta permanenta in regiunea Golfului Aden, prin care, a reamintit el, “trec 20.000 de nave comerciale pe an”. “Nu-mi pot imagina ca NATO sa renunte la toate contributiile din lupta impotriva pirateriei”, apus el, chiar daca NATO va trebui sa rezolve chestiunile juridice complexe.
UE, care a lansat la jumatatea lunii decembrie 2008 operatiunea antipiraterie Atalanta, a rezolvat problemele juridice, printr-un acord cu Kenya, prin care statul african a preluat judecarea si detentia piratilor, in schimbul unui important ajutor tehnic si financiar.

Protectie privata

O firma israeliana de securitate a initiat un curs de aparare impotriva piratilor, pe fondul atacurilor tot mai indraznete din Oceanul Indian, relateaza mass-media israeliana. Firma a fost imediat asaltata de cereri din toata lumea, ca dovada ca pirateria ramane o amenintare chiar si in secolul XXI.
Timp de sase saptamani, 120 de cursanti din diferite tari, inclusiv femei, au aflat cum se pot apara impotriva unui atac in largul marii. Ei au invatat cum sa tina la distanta ambarcatiunile piratilor si cum sa-i respinga daca, totusi, reusesc sa urce la bord. “Din momentul in care piratii ataca nava, nu le trebuie mai mult de cinci pana la 15 minute ca s-o ocupe in totalitate, asa ca echipa de protectie trebuie sa fie foarte rapida si foarte eficienta”, explica una dintre participantele la curs, citata de mass-media. Reaminim ca securitatea navala este o problema pentru majoritatea flotelor comerciale, in primele cinci luni ale anului, in lume s-au produs mai multe atacuri ale piratilor decat in tot anul trecut.